Fii SCHIMBAREA!: Textul - MOŢIUNII ADUNĂRII ZEMSTVEI DIN JUDEŢUL SOROCA 1918 MARTIE 13

1918 MARTIE 13 (st.v.) MOŢIUNEA ADUNĂRII ZEMSTVEI DIN JUDEŢUL SOROCA

Adunare generală a zemstvei din districtul Soroca, născută din alegerile regionale din Decemvrie 1917, fiind convocată pentru astăzi 13 Martie 1918 spre a-și alege președintele, a vota bogetele și a lua măsurile necesare bunului mers al administrației și vieții economice din această regiune; după ce și-a ales președintele și înainte de orice altă lucrare a discutat, împreuna cu micii şi marii proprietari şi districtului, cu membrii comunei Soroca, cu membrii clerului, cu membrii învăţământului şi cu toţi cetăţenii, cari au fost prezenţi şi au votat în unanimitate următoarea moţiune:

Poporul Moldovenesc înfiinţat de aproape 20 veacuri de către străbunii Romani şi deosebit apoi între Nistru şi Prut de fraţii săi, rezemat pe principiile marei revoluţii a popoarelor fostului mare Imperiu al tuturor Ruşilor, care odată cu libertatea şi egalitatea tuturor indivizilor în faţa legilor, a proclamat în primul rând: libertatea naţionalităţilor de a dispune singure de soarta şi aşezămintele lor prezente şi viitoare, a proclamat în ziua de 2 decembrie 1917 Basarabia ca Republică Moldovenească independentă şi de sine stătătoare.

Ţinînd seama că viaţa şi propăşirea economică şi culturală a unui popor este în raport direct cu forţa vie şi aptitudinile, cu care Dumnezeu le-a hărăzit, că în unire stă puterea şi că unde-s doi puterea creşte;

Ţinând seama că în timp de 19 veacuri, Basarabia a fost totdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului, şi că soarta ei a fost deapururea legată de aceia a Principatelor dunărene, cu care a îndurat aceleaşi suferinţe, gustând aceleaşi bucurii şi având aceleaşi nevoi;

Ţinând seama că în anul 1812 în urma sângeroaselor frământări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smulsă, fără consimţământul ei, de la trunchiul politic şi etnografic al naţiunei sale de origină;

Ţinând seama de înălţătoarea pildă dată de tânărul Regat al României în scurtul timp de când a fost recunoscut ca Stat independent, atrăgându-şi prin muncă, prin ordine, admiraţiunea şi iubirea tuturor popoarelor din lume, şi chiar respectul duşmanului comun.

Proclamăm astăzi în mod solemn şi; în faţa lui Dumnezeu şi a întregei omeniri, că declarării unirea Basarabiei cu Regatul României, sub al cărui regim constituţional şi sub ocrotirea legilor căruia de monarhie democratică, vedem siguranţa existenţei noastre naţionale şi propăşirea economică şi culturală.

Facem apel la Sfatul Ţării şi la toate adunările constituante din întreaga Basarabie, de la Hotin până la Ismail să se unească prin votul lor la moţiunea noastră şi să trimeată delegaţiuni cu reprezentanţi din toate adunările regionale şi proprietare pentru a depune la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament şi credinţă către Regele Ferdinand I-iu, Rege al tuturor Românilor.

Alegem ca delegaţi pe d-nii: Mija, Rusu, Secară, Coşciug, Ganea, Topală, Şoltuz, Meleghi, Bondac, Butmi de Catzman, Hergiu, Safanov, Kaisan, Braunştein, Varlan, Vizitiu, Bersan, Cemăuţan, Grosul şi Protopopul Kotujinski.

Primarul oraşului Soroca, Soltuz: Vasile Bârcă, N. V. Kruşevan, B. Roitman, V. Stroescu, G. Cârlan, C. Hârjeu! F. V. Rusu, Preotul Vasile Bulancea, Teodor Caceanu, Teodor Stefanovici, indescifrabil, Preşedintele Dumei oraşului Soroca Safonof. învăţători: Victor Caisân, A. Roitman, Stefan Maluda, indescifrabil, I. Titerman, P. N. Rusnac, Naum Kitroser, loan Chistruga, A. I. Bronştein I. Vaisman, Ivan Bulat, E. Treffort (doamnă), Hârjeu Catennici (doamnă), N. Hârjeu Cseţiac (doamnă), E. Meleghi-Cuzminschi (doamnă), I. Bandac, I. Rusu, H. Coşciug, Zus Tucherman, Toader Melnieiuc învăţător, C. Hăis, Ignatie D. Afanasie, N. Sokirca, P. Rusu, L. I. Fainştein,’ Eugeniu Gramă, M. Grajdean, G. Solonovki, A. Gluşchevici Ivan, Vas. Rusu, A. Godzevici, I. Cust, I. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N. I. Cazacu, Afanasie Sih! Bradovschi, Preotul Filip Uatu, învăţător Ion Ioga,

V. Bozdarevici, D. S. Pisarevsky, Simion Lozovan, N. Coandă, Stefan Cocerva, Altăr indescifrabil, O. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, I. Stahi, I. Cujuhar, L. Ţurcan, T. Botezat, indescifrabil, N. I. Cioban, procuror Kersnovski, N. Mahu, I. A. Cantiş. M. S. Caiuc, D. I. Botnar, Alexie Moldovan, Iulian A. Talmaţki, Leon Cărbun, An. Popovsky, L. Vârtej, E. Nicu, C. Beleavski, C. Ştefana, V. Murafa, indescifrabil, D. Gropa, Popovschi, M. A. Baron, I. Petruşcă, Cuţuleae, T. Bejan, G. Morozov, D. Godzinski, Ivan Arhip, I. Neamţu, Filip Miha, Comisarul ţinutului Soroca V. Săcară, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, Preotul Nicanor Murafa, Teodosie Spiridonovici Javmir, Teodosie Bârcă, Ivan Zaharievici Popovschi, Hristofor Dancilă, I. Bârcă, Sergie Chirtoca, Petre Rotar, N. Pleşcov, Ivan Ivanovici Tepilovan, Anton Beliovski, Simion Plerjenovschi, P. Dimitraş, Iv. Popovski, Alexandru Burjanovschi, Vladimir Repeţki, C. Motoc,

VI. Manughevici, Constantin Ivanovici Harbur, Dimitrie Popovski, Iv. Popovski, N. de Pleşcov, indescifrabil, Nicolae Prodan, N. Cantemir, Emilian Herţ, P. Ianevski, Feig Voloh, Locotenent Leon Acsentovici, Mihail Popa, D. Meleghi, Nicolae Schimonovici, Mihail Bohasevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axentovici, I. Pommer, Leon Coşciug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timoftei

P. Botezat, I. Voloh, indescifrabil, I. Arventiev, Dimitriu Afon, A. Guşchevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M. S. Romasc, Justin Nicolaevici Nacu, indescifrabil, T. Antonovici, Emilian Filipovici Negruş, Pavel Talmaţchi, Teodor Petru Cocerva şi Ivan Petru Cocervă, iar printre cei neştiutori de carte şi pentru sine au semnat:

Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatievici Harcenco, M. Perveacova, Ivan Druţă, Eftimie Eftimievici, indescifrabil, Andrei Aristarhovici Sârb, Teodor Luchici Damaschevici, Mihail Pânzar, Ivan Crâjanovski şi Ivan Profirevici Coşciug.