Discursul
Domnului Mihai GHIMPU, Preşedintele
interimar, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova,
în plenul Parlamentului României
(Bucureşti,
27 aprilie 2010)
Stimate Domnule Preşedinte al Senatului,
Stimată Doamnă Preşedinte a Camerei
Deputaţilor,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Doamnelor şi domnilor ambasadori,
Onorată asistenţă,
Este
un privilegiu şi o onoare deosebită pentru mine, dar este şi simbolic pentru
Republica Moldova să fim astăzi, 27 aprilie 2010, aici împreună cu Dumneavoastră în Parlamentul României. Anume
pe 27 aprilie 1990, acum 20 de ani, tricolorul a devenit drapel de stat al
Republicii Moldova şi, pentru prima dată după o perioadă mult aşteptată, a
fost arborat
pe
clădirea
Parlamentului, fiind readuse acasă culorile naţionale: roşu, galben şi
albastru. Acest eveniment istoric, alături
de revenirea la limba română şi grafia latină, declararea suveranităţii şi
independenţei Republicii Moldova, adoptarea imnului şi a stemei de stat au
reprezentat momente de glorie ale Renaşterii Noastre Naţionale. Sute de mii de
oameni veniţi la Marile Adunări Naţionale, generaţii întregi au luptat pentru
idealurile şi năzuinţele sfinte ale poporului nostru în spaţiul istoric şi
etnic al devenirii sale naţionale. Să ne amintim numai de o parte din
personalităţile acelor vremuri care, din păcate, nu mai sunt astăzi printre
noi: Ion Vatamanu, Lidia Istrati, Ion şi Doina Aldea – Teodorovici, Nicolae
Costin, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Alexandru Usatiuc, Mihai Dolgan, Ion
Dumeniuc ş.a. Lor şi tuturor celor ca ei le datorăm libertatea noastră şi
viitorul european al Republicii Moldova și faptul că eu mă aflu astăzi în fața
dvs.
Doamnelor
şi domnilor,
Este
un moment cu adevărat istoric al relaţiilor dintre Republica Moldova şi
România, când după o pauză de aproape 20
de ani, un Preşedinte al Republicii Moldova ţine un discurs în faţa Camerelor
reunite ale Parlamentului României.
Misiunea
şi datoria noastră, a clasei politice, o vedem astăzi în revenirea la
adevărurile fundamentale, proclamate solemn în Declaraţia de Independenţă de la
27 august 1991, adevăruri care ne definesc ca neam şi trasează clar drumul
nostru spre viitor. Suntem, aşadar, datori să asigurăm independenţa reală a
Republicii Moldova. Pe plan intern, asigurarea independenţei reale înseamnă exercitarea
suveranităţii asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova, consolidarea
instituţională a tuturor puterilor statului, dezvoltarea democraţiei şi a
statului de drept, promovarea adevărului despre identitatea noastră naţională
şi eliminarea consecinţelor deznaţionalizării. Pe plan extern, înseamnă
integrarea în spaţiul european şi dobândirea garanţiilor internaţionale de
securitate pentru Republica Moldova.
Onorată asistenţă,
Actuala
vizită la Bucureşti vine să accentueze evoluţia pozitiva a relaţiilor
bilaterale, precum şi necesitatea unui parteneriat strategic cu România pentru
integrarea europeană a Republicii Moldova, astăzi fiind deja semnată Declaraţia
comună în acest sens. Atmosfera caldă şi caracterul
constructiv al discuţiilor pe care le-am avut pe parcursul zilei cu
Preşedintele României, Traian Băsescu, cu Preşedintele Senatului, Mircea Geoană
şi Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, îmi permit să-mi exprim
certitudinea că realizarea celor convenite în cadrul întrevederilor va
contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi
România, va impulsiona şi va îmbogăţi dialogul politic şi colaborarea noastră
în toate domeniile.
Trebuie
să recunoaştem că relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu întotdeauna
au fost corespunzătoare statutului declarat al lor. Acestea au trecut prin mai
multe etape: de la „podul de flori” până la răceală şi indiferenţă. Îmi exprim
regretul şi condamn acţiunile antiromâneşti la care s-a dedat guvernarea
comunistă. Am convingerea că acestea nu se vor mai repeta niciodată.
Doamnelor
şi domnilor,
Ca
urmare a alegerilor parlamentare din 29 iulie 2009, astăzi Republica Moldova
este guvernată de Alianţa pentru Integrare Europeană, pe care am onoarea să o
reprezint aici în faţa Dumneavoastră, împreună cu un corp reprezentativ de miniştri
ai Guvernului Republicii Moldova. Astăzi cu toţii suntem martorii unei relaţii
fireşti şi ai unei colaborări strânse cu România. Restabilirea relaţiilor cu
România a reprezentat unul din obiectivele Alianţei pentru Integrare Europeană încă
de la înfiinţarea sa. În mai puţin de jumătate de an de la preluarea puterii
relaţiile dintre Republica Moldova şi România nu doar au intrat în normalitate,
ci au cunoscut şi un dinamism pozitiv puternic de ambele părţi: a fost abolit
regimul de vize pentru cetăţenii români, la iniţiativa Consiliului raional
Ungheni a fost scoasă sârma ghimpată de
la Prut. Primul decret semnat de mine în calitate de preşedinte a fost
cel de abolire a regimului de vize pentru cetăţenii României.
Am certitudinea că Republica Moldova şi
România sunt în stare să construiască şi să dezvolte un parteneriat strategic
de lungă durată, bazat pe principii şi valori europene, ce va permite
fructificarea avantajelor pe care această relaţie specială o comportă pentru
cele două state. Întâlnirile şi dialogul
permanent dintre conducerea Republicii Moldova şi a României, la nivel
parlamentar şi guvernamental, între ministere şi departamente, între
reprezentanţii administraţiei publice locale
fac dovada faptului că am reuşit să stabilim o gamă largă de relaţii pe
diverse paliere. Acestea s-au concretizat prin semnarea mai multor documente de
colaborare între instituţiile respective şi identificarea unor proiecte comune
de colaborare. Sper că acest proces benefic va favoriza consolidarea unei baze
juridice temeinice pentru cooperarea dintre statele noastre în toate domeniile
de interes reciproc.
Rezultatele
vizitelor la nivel înalt întreprinse în ultima perioadă sunt încurajatoare, fiind
convenite, în acest sens, un şir de acţiuni concrete pentru aprofundarea
colaborării în domeniile prioritare. Urmare a vizitei la Chişinău a
Preşedintelui Traian Băsescu, din ianuarie anul curent, a fost elaborat un
program de acţiuni pentru realizarea obiectivelor comune. Printre rezultatele
practice şi concrete ale colaborării noastre şi cu un impact direct asupra
cetăţenilor aş dori să menţionez următoarele:
După 66 de ani, în care a fost imposibilă circulaţia pe podul care
leagă malurile Prutului între localităţile Rădăuţi şi Lipcani, pe 15 februarie
2010 a fost deschis punctul de trecere a frontierei Lipcani-Rădăuţi, ceea ce facilitează
dezvoltarea relaţiilor economice între Republica Moldova şi România, dar în
primul rând deschide calea ca să se întâlnească fraţii, rudele, prietenii. În
acelaşi timp, în cadrul întrevederii cu dl Traian Băsescu am menţionat
importanţa examinării posibilităţii de reconstrucţie a celorlalte poduri
amplasate peste râul Prut.
Un alt succes este Acordul privind micul trafic de
frontieră. În urma aplicării acestuia, 1,2 milioane de
cetăţeni ai Republicii Moldova vor călători în baza unui permis gratuit,
eliberat pe o perioadă de la 2 la 5 ani, primele permise fiind deja înmânate în
ultima zi a lunii martie la Chişinău. Eficienţa acestui acord ar fi şi mai mare dacă ar fi reconstruite, aşa cum
spuneam mai sus, şi celelalte poduri peste Prut.
În acelaşi timp, au fost deschise birourile
teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie la Iaşi, Timişoara, Galaţi,
Suceava şi Cluj – Napoca. În acest fel cetăţenii Republicii Moldova pot depune
mai uşor dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române. Vă mulţumim pentru
acest lucru, solicităm totuşi să fie respectat termenul de 5 luni şi să fie
soluţionate cât mai curând toate dosarele acumulate anterior anului 2009. (De
asemenea, aş ruga să verificaţi informaţia dacă au fost modificate din nou
condiţiile de acordare a cetăţeniei prin excluderea din lege a sintagmei „de îndată”,
ceea ce ar putea conduce la nerespectarea termenului de 5 luni.)
Doamnelor
şi domnilor,
Am convenit cu
preşedintele României asupra unor măsuri de relansare a relaţiilor comerciale
şi economice, pornind de la ideea că doar prin crearea unor condiţii prielnice
în sfera comerţului şi a unui climat favorabil pentru mediul de afaceri atât în
Republica Moldova, cât şi în România, vom reuşi să dăm un nou impuls relaţiilor
noastre de parteneriat strategic. Astăzi, stadiul relaţiilor
economice dintre Republica Moldova şi România nu reflectă încă pe deplin nici
potenţialul economic şi nici interesele nemijlocite ale celor două state. În
comerţul exterior al Republicii Moldova, România se situează pe locul II între
partenerii cu care statul nostru întreţine
relaţii comerciale. Este nevoie de un efort mai mare de promovare reciprocă a
oportunităţilor de afaceri, dar şi de o mai mare implicare a instituţiilor
guvernamentale, a mediului privat de afaceri, în identificarea nişelor de
oportunitate pentru produsele, serviciile, care pot rezulta din proiectele
comune.
Îmi exprim încrederea că întâlnirile intense demarate
la diverse nivele şi deschiderea cu eforturi comune a unei Camere de Comerţ
Republica Moldova-România vor influenţa pozitiv colaborarea economică dintre statele
noastre prin atragerea investitorilor români,
crearea întreprinderilor mixte, cooperarea de producţie în cele mai diverse
domenii, aprofundarea cooperării în domeniile energeticii şi al
transporturilor, realizarea proiectelor transfrontaliere. Consider importantă
şi revigorarea activităţilor în cadrul euroregiunilor
Dunărea de Jos, Prutul de Sus şi Siret-Prut-Nistru şi pledez pentru extinderea
accesului Republicii Moldova la fondurile şi instrumentele europene.
Ţin
să vă aduc la cunoştinţă faptul că numai astăzi au fost semnate 5 acorduri
interministeriale în domeniile: educaţiei, securităţii sociale, agriculturii,
mediului.
Doamnelor şi domnilor,
Republica
Moldova apreciază ajutorul constant primit din partea României. Am în vedere nu
doar numărul impunător de elevi şi studenţi moldoveni bursieri ai statului
român. Aici aş dori să mă refer la acordarea de către România Republicii
Moldova a ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro
pentru infrastructura de transport şi
pentru unităţile de învăţământ, pe o perioadă de 4 ani, începând cu anul
curent. De asemenea, este cunoscut faptul că Republica Moldova a fost desemnată
drept prioritate pentru un sprijin în valoare de 2 milioane Euro în cadrul
programului Asistenţă Oficială pentru Dezvoltare, administrat de Ministerul
Afacerilor Externe al României. Pentru toate acestea ţin să adresez încă o dată
sincere mulţumiri autorităţilor române, precum si tuturor românilor.
Distinşi
colegi,
Intensificarea
şi aprofundarea relaţiilor interparlamentare reprezintă un element de bază al
arhitecturii generale a relaţiilor noastre. Parlamentele ambelor state, prin
intermediul schimbului de vizite şi de experienţă la nivelul conducerii
legislativelor, comisiilor de profil şi al grupurilor de prietenie pot
contribui la stabilirea unor mecanisme eficiente de lucru, mai cu seamă în
planul integrării europene a Republicii Moldova. Începând din 2003 până la 1
ianuarie 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, Dumneavoastră aţi
reuşit performanţa extraordinară de a
adopta 4000 de legi - câte o mie de legi pe an, necesare procesului de
armonizare legislativă cu Uniunea Europeană. Vă felicit pentru această lucrare
titanică în numele unui obiectiv strategic de importanţă istorică pentru
România şi Vă rog să sprijiniţi Parlamentul Republicii Moldova, care doreşte să
urmeze aceeaşi cale.
În
calitatea mea de Preşedinte al Parlamentului, consider important faptul că a
fost semnat Acordul de Colaborare între Parlamentele Republicii Moldova şi României.
Sunt convins că acesta va contribui la intensificarea schimburilor de experienţă,
la reluarea activităţii Comitetului de Cooperare Parlamentară Republica Moldova
– România.
Cu
această ocazie, vreau să va îndemn,
stimaţi colegi parlamentari, să vizitaţi cât mai des Republica Moldova, pentru
a cunoaşte realităţile noastre la faţa locului.
Doamnelor şi domnilor,
Obiectivul strategic al Republicii Moldova este
aderarea la Uniunea Europeană. Regăsirea Republicii Moldova, alături de România
şi cu ajutorul României, în frontierele Uniunii Europene, în termene de timp
mediu, credem că este un deziderat pe deplin realizabil, capabil să prezerve
viitorul nostru comun şi să relanseze geniul şi energiile vitale ale întregului
popor român.
În acest sens, avem susţinerea tuturor cetăţenilor
noştri, care îşi văd viitorul doar în cadrul Uniunii Europene. Alianţa pentru
Integrare Europeană s-a angajat într-un proces larg de reforme, ceea ce va
permite atingerea convergenţei depline cu standardele Uniunii Europene. Sperăm
că eforturile noastre de apropiere de UE vor fi apreciate şi vor genera acţiuni
corespunzătoare de răspuns din partea blocului comunitar. Astfel, am iniţiat o
serie de acţiuni pe plan intern şi extern ce ţin de liberalizarea regimului de
vize cu UE şi contăm pe înţelegere şi progrese în acest domeniu atât din partea
Comisiei Europene, cât şi a ţărilor membre ale UE. Mizăm pe obţinerea unei
perspective clare de aderare la UE. Sprijinul actual din partea UE reprezintă o
recunoaştere a vocaţiei europene a Republicii Moldova.
Considerăm că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană
ar putea fi abordată şi tratată de către Comisia Europeană şi Parlamentul
European drept un caz special, cu titlu de excepţie, în condiţiile situaţiei
geostrategice nou creată în regiune.
Pledăm
pentru promovarea şi consolidarea parteneriatului strategic, pentru
valorificarea caracterului special al relaţiilor politice, economice, culturale
şi interumane dintre Republica Moldova
şi România, inclusiv vizând procesul de integrare europeană a Republicii
Moldova. Din aceste considerente, atât sprijinul politic din partea României,
în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, cât şi asistenţa în
realizarea pe plan intern a condiţiilor tehnice înaintate de Comisia Europeană,
preluarea aquis-ului comunitar tradus în limba română, a expertizei în diverse
domenii sunt de utilitate maximă pentru Republica Moldova, inclusiv în cadrul
negocierilor privind Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.
Onorată asistenţă,
Sperăm că UE va
contribui de o manieră decisivă la soluţionarea conflictului transnistrean.
Considerăm că tergiversarea sub diverse pretexte inventate a procesului de
soluţionare a conflictului transnistrean are implicaţii negative pentru pacea
şi securitatea regională. Conflictul transnistrean îşi are particularităţile
sale, care îl individualizează în acest spaţiu. Din aceste considerente, respingem
sugestiile cu referinţe la unele precedente şi la un eventual transfer de
soluţii de la un conflict la altul.
Retragerea necondiţionată a trupelor militare ruse şi
a muniţiilor stocate în stânga Nistrului, democratizarea şi demilitarizarea
regiunii constituie premise indispensabile pentru identificarea unei soluţii
viabile a problemei transnistrene, în baza respectului pentru suveranitatea şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova. Pledăm pentru reluarea
necondiţionată a negocierilor oficiale în formatul 5+2, singurul format
internaţional recunoscut pentru adoptarea soluţiei finale a conflictului.
Vom insista în continuare pentru transformarea
actualei misiuni de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională civilă cu
mandat internaţional şi implementarea în deplină măsură a deciziilor
Summit-ului OSCE de la Istanbul.
Desfăşurarea
acţiunilor politico-diplomatice la toate nivelurile vor fi orientate spre
atribuirea de noi valenţe dialogului bilateral
cu ţările-membre ale Uniunii Europene.
În programul său, Alianţa pentru Integrare
Europeană şi-a asumat angajamentul de a reaşeza
relaţiile cu vecinii din Est – Ucraina şi Federaţia Rusă - pe fundamentul
normalităţii şi pragmatismului, al respectului reciproc şi neamestecului în
treburile interne. Consider că Federaţia Rusă şi Ucraina pot câştiga un
partener de nădejde sprijinind Republica Moldova la soluţionarea conflictului
transnistrean.
Relaţiile
Republicii Moldova cu SUA se înscriu între priorităţile politicii externe a
statului nostru şi au cunoscut o revigorare în ultimul timp. Republica Moldova
şi Statele Unite s-au angajat să promoveze un parteneriat dinamic în cadrul
Acordului de finanţare deplină din fondurile
Corporaţiei Provocările Mileniului
(Compact), în valoare de 262 milioane dolari SUA, pentru realizarea a două
importante proiecte - Tranziţia la o agricultură performantă şi Reabilitarea
reţelei de drumuri.
Doamnelor şi domnilor,
Epoca podurilor de flori a trecut. Lumea de lângă noi,
şi mă refer mai ales la lumea de la Vest de Prut, a evoluat enorm în planul
tehnologiilor informaţionale şi al comunicaţiilor, al mijloacelor de informare
în masă şi al platformelor de comunicare.
Propun să creăm împreună – România şi Republica
Moldova – un spaţiu informaţional unic, un spaţiu cultural unic în care
valorile să circule nestingherit, platforme comune de dezbatere publică, în aşa
fel ca cetăţenii noştri să fie conectaţi la realităţile, evenimentele,
trăirile, interesele cetăţenilor României şi invers. Ca să nu mai spun că
există importante comunităţi de cetăţeni ai Republicii Moldova la Iaşi,
Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara etc., ale căror energii pot fi asimilate
acestui amplu proces de comunicare şi de dezbatere inter-românească.
Din perspectiva acestui obiectiv, TVR1, pentru care
lucrăm acum că să-i creăm condiţii de a fi difuzată, în scurt timp, pe întreg
teritoriul Republicii Moldova, dar şi TVR Cultural, Radio România Actualităţi
ar trebui să înfiinţeze neapărat extensii în Republica Moldova, să deschidă
redacţii şi studiouri. Dacă reuşim să realizăm acest obiectiv, va fi un pas
enorm înainte.
În aceeaşi ordine de idei, contăm pe susţinerea
includerii postului de televiziune Moldova 1 în pachetul unor companii de cablu
din România.
Stimaţi
parlamentari,
Ar fi incorect din partea mea dacă nu
V-aş transmite dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova: din 2011 România va
adera la spaţiul Shengen, de aceea cred că ar fi bine ca împreună să examinăm
extinderea termenului de valabilitate a vizelor până la 5 ani pentru toţi
cetăţenii Republicii Moldova, precum şi excluderea dovezii de posesie a 500 de
euro şi scutirea de invitaţia notarială obligatorie
la perfectarea vizelor româneşti pentru cetăţenii noştri. Eu, în general, sunt
împortiva vizelor.
Doamnelor
şi domnilor,
Onorată asistenţă,
Aş dori, în încheierea discursului, să
îmi exprim bucuria că am izbutit să ajungem pe drumul cel bun; că, în plan
politic, am creat toate premizele pentru realizarea Parteneriatului nostru
strategic, capabil să relanseze cu o nouă forţă cooperarea dintre statele
noastre şi să aducă Republica Moldova în Uniunea Europeană.
Vă mulţumesc încă o dată pentru privilegiul
de a mă afla în forul legislativ suprem al României şi pentru deosebita onoare
de a vorbi în faţa Dumneavoastră.
P.S. Astăzi, 27 aprilie 2016 prin acțiunea ”UNIȚI SUB TRICOLOR”, marcăm frumosul eveniment ”Ziua Tricolorului”, organizat de PL.
P.S.S. Păcat domnilor, păcat, după frumosul eveniment organizat de Partidul Liberal, măcar TVR putea să promoveze evenimentul liberalilor, dar gândul mă duce la ”nr. 13”. Păcat că dl Mihai Ghimpu a luptat pentru redifuzarea TVR în Moldova și ei măcar nu țin cont de lucrul acesta în zi de sărbătoare...!
