Toate datele privind RECENSĂMÂNTUL (RPL) 2014

       Toate datele privind RECENSĂMÂNTUL (RPL) 2014, prezentate la 

                                                        31 martie 2017

La recensământul populației și al locuințelor (RPL2014) desfășurat în perioada 12-25 mai 2014, au fost recenzate persoanele cu reședință obișnuită (persoanele care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 12 luni, indiferent de cetățenie), cât și cele absente din țară pe o perioadă mai mare de 12 luni. Astfel, au fost înregistrate un total 2 804 801 persoane, din care 209 mii sunt non-rezidenţi (7,5%), iar 2 595 771 sunt persoanele cu reşedinţă obişnuită în Republica Moldova.

În mun. Chișinău populaţia nu a fost recenzată în totalitate, gradul de acoperire fiind de 59%¹, iar pe total ţară populaţia a fost recenzată în proporție de 91 la sută. Conform estimărilor, populația care nu a fost cuprinsă la RPL este de 193 434  persoane, iar  numărul total de persoane recenzate ar fi constituit 2 998 235 persoane, inclusiv 2 789 205 populaţia cu reşedinţă obișnuită. Spre deosebire de RP2004, datele din 2014 vor fi diseminate pe două totaluri ale populației, persoanele cu reședința obișnuită și persoanele absente mai mult de 12 luni peste hotarele țării.

Sursa:statsistica.md

P.S.Eu personal sunt extrem de dezamăgit de aceste rezultate.

Ion Nistor

Fişă matricolă penală: Ion Nistor

(1876-1962)

Istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat Actul Unirii. Profesor la Universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaş al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.

Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, încadrat ulterior în Decizia M.A.I. nr.334/1951; pedeapsă majorată cu 60 luni, prin Decizia M.A.I. nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.

Fişă de încarcerare:

Textul - MOŢIUNII ADUNĂRII ZEMSTVEI DIN JUDEŢUL SOROCA 1918 MARTIE 13

1918 MARTIE 13 (st.v.) MOŢIUNEA ADUNĂRII ZEMSTVEI DIN JUDEŢUL SOROCA

Adunare generală a zemstvei din districtul Soroca, născută din alegerile regionale din Decemvrie 1917, fiind convocată pentru astăzi 13 Martie 1918 spre a-și alege președintele, a vota bogetele și a lua măsurile necesare bunului mers al administrației și vieții economice din această regiune; după ce și-a ales președintele și înainte de orice altă lucrare a discutat, împreuna cu micii şi marii proprietari şi districtului, cu membrii comunei Soroca, cu membrii clerului, cu membrii învăţământului şi cu toţi cetăţenii, cari au fost prezenţi şi au votat în unanimitate următoarea moţiune:

Poporul Moldovenesc înfiinţat de aproape 20 veacuri de către străbunii Romani şi deosebit apoi între Nistru şi Prut de fraţii săi, rezemat pe principiile marei revoluţii a popoarelor fostului mare Imperiu al tuturor Ruşilor, care odată cu libertatea şi egalitatea tuturor indivizilor în faţa legilor, a proclamat în primul rând: libertatea naţionalităţilor de a dispune singure de soarta şi aşezămintele lor prezente şi viitoare, a proclamat în ziua de 2 decembrie 1917 Basarabia ca Republică Moldovenească independentă şi de sine stătătoare.

Ţinînd seama că viaţa şi propăşirea economică şi culturală a unui popor este în raport direct cu forţa vie şi aptitudinile, cu care Dumnezeu le-a hărăzit, că în unire stă puterea şi că unde-s doi puterea creşte;

Ţinând seama că în timp de 19 veacuri, Basarabia a fost totdeauna un trup cu Moldova de pe dreapta Prutului, şi că soarta ei a fost deapururea legată de aceia a Principatelor dunărene, cu care a îndurat aceleaşi suferinţe, gustând aceleaşi bucurii şi având aceleaşi nevoi;

Ţinând seama că în anul 1812 în urma sângeroaselor frământări ale tuturor popoarelor europene, Basarabia a fost smulsă, fără consimţământul ei, de la trunchiul politic şi etnografic al naţiunei sale de origină;

Ţinând seama de înălţătoarea pildă dată de tânărul Regat al României în scurtul timp de când a fost recunoscut ca Stat independent, atrăgându-şi prin muncă, prin ordine, admiraţiunea şi iubirea tuturor popoarelor din lume, şi chiar respectul duşmanului comun.

Proclamăm astăzi în mod solemn şi; în faţa lui Dumnezeu şi a întregei omeniri, că declarării unirea Basarabiei cu Regatul României, sub al cărui regim constituţional şi sub ocrotirea legilor căruia de monarhie democratică, vedem siguranţa existenţei noastre naţionale şi propăşirea economică şi culturală.

Facem apel la Sfatul Ţării şi la toate adunările constituante din întreaga Basarabie, de la Hotin până la Ismail să se unească prin votul lor la moţiunea noastră şi să trimeată delegaţiuni cu reprezentanţi din toate adunările regionale şi proprietare pentru a depune la picioarele Tronului României omagiile noastre de devotament şi credinţă către Regele Ferdinand I-iu, Rege al tuturor Românilor.

Alegem ca delegaţi pe d-nii: Mija, Rusu, Secară, Coşciug, Ganea, Topală, Şoltuz, Meleghi, Bondac, Butmi de Catzman, Hergiu, Safanov, Kaisan, Braunştein, Varlan, Vizitiu, Bersan, Cemăuţan, Grosul şi Protopopul Kotujinski.

Primarul oraşului Soroca, Soltuz: Vasile Bârcă, N. V. Kruşevan, B. Roitman, V. Stroescu, G. Cârlan, C. Hârjeu! F. V. Rusu, Preotul Vasile Bulancea, Teodor Caceanu, Teodor Stefanovici, indescifrabil, Preşedintele Dumei oraşului Soroca Safonof. învăţători: Victor Caisân, A. Roitman, Stefan Maluda, indescifrabil, I. Titerman, P. N. Rusnac, Naum Kitroser, loan Chistruga, A. I. Bronştein I. Vaisman, Ivan Bulat, E. Treffort (doamnă), Hârjeu Catennici (doamnă), N. Hârjeu Cseţiac (doamnă), E. Meleghi-Cuzminschi (doamnă), I. Bandac, I. Rusu, H. Coşciug, Zus Tucherman, Toader Melnieiuc învăţător, C. Hăis, Ignatie D. Afanasie, N. Sokirca, P. Rusu, L. I. Fainştein,’ Eugeniu Gramă, M. Grajdean, G. Solonovki, A. Gluşchevici Ivan, Vas. Rusu, A. Godzevici, I. Cust, I. Cocerva, V. Cocerva, Anton Chihai, N. I. Cazacu, Afanasie Sih! Bradovschi, Preotul Filip Uatu, învăţător Ion Ioga,

V. Bozdarevici, D. S. Pisarevsky, Simion Lozovan, N. Coandă, Stefan Cocerva, Altăr indescifrabil, O. Braescul, I. Colcher, N. Mafteev, I. Stahi, I. Cujuhar, L. Ţurcan, T. Botezat, indescifrabil, N. I. Cioban, procuror Kersnovski, N. Mahu, I. A. Cantiş. M. S. Caiuc, D. I. Botnar, Alexie Moldovan, Iulian A. Talmaţki, Leon Cărbun, An. Popovsky, L. Vârtej, E. Nicu, C. Beleavski, C. Ştefana, V. Murafa, indescifrabil, D. Gropa, Popovschi, M. A. Baron, I. Petruşcă, Cuţuleae, T. Bejan, G. Morozov, D. Godzinski, Ivan Arhip, I. Neamţu, Filip Miha, Comisarul ţinutului Soroca V. Săcară, Ivan Troia, Andrei Harburei, I. Mihailicenco, Preotul Nicanor Murafa, Teodosie Spiridonovici Javmir, Teodosie Bârcă, Ivan Zaharievici Popovschi, Hristofor Dancilă, I. Bârcă, Sergie Chirtoca, Petre Rotar, N. Pleşcov, Ivan Ivanovici Tepilovan, Anton Beliovski, Simion Plerjenovschi, P. Dimitraş, Iv. Popovski, Alexandru Burjanovschi, Vladimir Repeţki, C. Motoc,

VI.       Manughevici, Constantin Ivanovici Harbur, Dimitrie Popovski, Iv. Popovski, N. de Pleşcov, indescifrabil, Nicolae Prodan, N. Cantemir, Emilian Herţ, P. Ianevski, Feig Voloh, Locotenent Leon Acsentovici, Mihail Popa, D. Meleghi, Nicolae Schimonovici, Mihail Bohasevici, Sofia Schimonovici, B. Butmi, I. Axentovici, I. Pommer, Leon Coşciug, Iacov Bulat, Vasile Bacalam, Timoftei

P. Botezat, I. Voloh, indescifrabil, I. Arventiev, Dimitriu Afon, A. Guşchevici, A. Petrenco, Nicolai Condrea, Grigore Zencenco, M. S. Romasc, Justin Nicolaevici Nacu, indescifrabil, T. Antonovici, Emilian Filipovici Negruş, Pavel Talmaţchi, Teodor Petru Cocerva şi Ivan Petru Cocervă, iar printre cei neştiutori de carte şi pentru sine au semnat:

Ivan M. Troia, Vasile Meleghi, Nicolae Ignatievici Harcenco, M. Perveacova, Ivan Druţă, Eftimie Eftimievici, indescifrabil, Andrei Aristarhovici Sârb, Teodor Luchici Damaschevici, Mihail Pânzar, Ivan Crâjanovski şi Ivan Profirevici Coşciug.

Captură:Unirea TV

  Captură:Unirea TV

Captură din carte de Istorie

Palatul Administrativ, fosta Casa a Zemstvei. Perioada interbelica

Casa Zemstvei (1877- 1918) – Palatul Administrativ  (1918- 1944).
A fost  una dintre cele mai frumoase cladiri administrative din Soroca.

În acesta parte a acestui monument se mai observa doua geamuri cu forme originale facind o comparatie cu geamurile din pozele de arhiva.

Vedere in perspectiva a Casei Zemstvei. Incep. sec. XX. 

10 pentru Dorin CHIRTOACĂ

1. A fost evitat falimentul, au fost achitate datorii (create fără sursa de acoperire până în anul 2007) în valoare de 800 milioane lei, a fost stabilizată situația economico – financiară și au fost efectuate reforme.
2. Asamblarea în premiera pentru Republica Moldova a mai bine de 200 troleibuze noi la standarde europene.
3.   Finalizarea reconstrucției și amenajării lacului din parcul „Valea Morilor”, (distrus în anul 2006), prin evacuarea a 470 000 m3 nămol (echivalent a 6 clădiri ale Spitalului Republican), reconstrucția capitală a Scării Cascadelor, construcția a doua decantoare, amenajarea malurilor, a aleii pietonale, construirea iluminatului pietonal, amenajarea parcului etc.
4. Reparaţia integrală a peste 20 străzi şi drumuri; construcţia primei străzi pietonale ”Eugen Doga” din Chişinău.
5. Continuarea programului de renovare în cadrul instituțiilor medicale: spitalul “Arhanghelul Mihail”, spitalul “Sf. Treime”, Spitalul de boli contagioase pentru copii, spitalul “V. Ignatenco” etc, în volum de 40 milioane lei.
6. Rezolvarea după 40 de ani a problemei mirosului urât provocat de staţia de epurare.
7.  Funcționarea a 48 centre comunitare pentru copii și tineri, 175 cercuri de profil diferit, frecventare de circa 7700 copii.
8. Ridicarea şi inaugurarea monumentului în Memoria victimelor deportărilor regimului comunist de ocupaţie.
9. Alocarea susţinerii şi finanţării suburbiilor în suma de peste 1,5 miliarde lei, sau cu 1000% față de 2007 (cea mai mare suma investită la nivel de 20 localităţi rurale ale Republici Moldova din 1991 încoace).
10. Construcţia iluminatului public pe bulevardul Dacia, tronsonul: str. Grădina Botanică - Aeroport – or. Sângera;

      P.S.Dacă le-am lua pe toate separat, ar fi mai bine de 1000 fapte CONCRETE!