Amintiri despre 7 aprilie 2009...!

Ministrul Sănătăţii: „În 2-3 ani România nu va mai avea medici specialiști”

      Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, consideră că în 2-3 ani România nu va mai avea medici specialiști dacă în 2015 nu vor fi adoptate o serie măsuri pentru stimularea financiară a personalului medical.

     "Suntem în situația în care ne-au plecat medicii: rânduri, rânduri mari. E foarte greu să-i ții în România în condiții de concurență cu țările puternice din Europa, pentru că suntem practic aceeași piață, dar cu salarizări diferite și ofertele curg lanț. Pentru România care a făcut niște greșeli și de salarizare și de politică a cadrelor — blocare de posturi, închidere de spitale—, s-a ajuns în situația în care, dacă nu facem ceva în 2015, în 2-3 ani în România nu o să mai ai medic specialist", a afirmat Bănicioiu, marți seară, la un post naţional de televiziune.

    El a precizat că susține proiectul de lege din Parlament care se referă la impozitarea "contribuției" pacienților pentru motivarea personalului medical.

"Normal că susțin acest proiect de lege. L-am discutat cu foarte mulți colegi din Parlament. Cred că va întruni o largă majoritate. Sunt convins că va trece foarte ușor de Senat și unde, pentru că au trecut sărbătorile pascale, va fi dezbătut cu celeritate. Apoi la Camera Deputaților îmi doresc să fie nu neapărat o dezbatere rapidă, ci una consistentă, pentru că sunt unele chestiuni care nu sunt încă stabilite și trebuie să își aducă fiecare contribuția", a spus ministrul Sănătății.

   Potrivit acestuia, tarifele personalului medical vor fi stabilite de o comisie la nivelul Ministerului Sănătății, prin norme care să fie modificate anual sau la doi ani.

"Până acum s-a ajuns la acele mercuriale foarte populare, pentru că nici nu au fost reguli, nici salarizarea nu a fost pe măsură, nici oamenii nu au avut niște lucruri foarte clar impuse și atunci s-au creat niște derapaje foarte grave. (...) E valabil pentru tot personalul. Nu toată lumea va trebui să plătească aceste tarife, în timpul programului, probabil, până la ora 14,00, toate consultațiile rămân ca și până acum gratuite", a adăugat Bănicioiu.

     El a explicat că proiectul de lege, care a fost susținut și de foștii miniștri Mircea Beuran și Eugen Nicolăescu, presupune, de asemenea, introducerea unui sistem de programări.

"Dar, dacă vrei să optezi pentru un anume specialist, poți să plătești o taxă. (...) Din punctul meu de vedere, crești calitatea, concurență între stat și privat, motivezi și medicul și crești calitatea actului medical. (...) Și numele mari operează și acum la privat și plătești. Dacă legea va funcționa, ținem și medicii pe loc, revin cei plecați pentru că veniturile vor deveni competitive cu ceea ce e afară și atunci ai alternativă în România", a spus Bănicioiu.

sursa:http://www.ghidularadean.ro/

P.S. Dar la noi stimate Minister și Ministru al Sănătății cum stăm la acest capitol, poate vom mai avea medici…, sau îi vom avea dar nu vor lucra în sistemul de sănătate???

                                  ALARMĂ medicii PLEACĂ!!!

Strada ”7 aprilie 2009”

      Vă rugăm să ne răspundeți cât mai sincer pentru a putea obține un rezultat cât mai plauzibil.

    Dorim să aflăm părerea DVS în legătură cu denumirea unei străzi care să poarte numele str.”7 aprilie 2009”, în memoria celor care au luptat și s-au jertfit pentru Libertate și Democrație la Evenimentele din aprilie 2009. Accesați link-ul de mai jos!

http://www.isondaje.ro/sondaj/363877244/ 

P.S. La momentul actual măcar acest lucru putem să-l facem noi, cei care am ieșit la acele evenimente din aprilie 2009.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în anul 2014

  Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2014 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1232,4 mii persoane, fiind în descreştere cu 0,3% (3,5 mii) faţă de anul 2013.

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (50,8%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 54,0% şi 46,0%.

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 41,2%, înregistrând aproximativ aceeaşi valoare ca în 2013 ( 41,4%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rândul populaţiei masculine – 44,1%, în comparaţie cu cea feminină – 38,6%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 44,1% în mediul urban şi 39,1% în mediul rural. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 29,4%, iar în categoria 15-64 ani (vârstă de muncă în ţările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat) – 45,6%. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă[1] (16-56 ani pentru femei şi 16-61 ani pentru bărbaţi) a fost de 48,4%.

Populaţia ocupată a constituit 1184,9 mii persoane, în creştere cu 12 mii faţă de 2013. Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,4% bărbaţi şi 49,6% femei). Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în repartiţia pe medii de reşedinţă (54,6% mediul rural şi 45,4% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 39,6%, înregistrând aproximativ aceeaşi valoare ca în 2013 (+0,3 p.p.). Rata de ocupare la bărbaţi (42,1%) a fost mai înaltă în comparaţie cu femeile (37,4%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 41,8% în mediul urban şi 38,0% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (16- 56/61 ani) a fost de 46,3%, a populaţiei în vârstă de 15-64 ani – 43,8% şi în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 27,3%.

Din distribuţia ocupării după activităţile din economia naţională rezultă că în sectorul agricol au activat 361,1 mii persoane (30,5% din totalul persoanelor ocupate). Faţă de 2013 numărul populaţiei ocupate în agricultură a crescut cu 23,2 mii, sau cu 6,9%.

În activităţile non-agricole au fost ocupate 823,8 mii persoane, în scădere cu 11,1 mii (-1,3%) faţă de 2013. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,3% (12,1% în 2013) şi în construcţii, respectiv, 5,6% (5,5% în 2013). Faţă de nivelul anului precedent numărul persoanelor ocupate în industrie a crescut cu 2,2%, iar în construcţii - cu 2,1%. În sectorul servicii au activat 51,6% din totalul persoanelor ocupate, ponderea acestora fiind în descreștere față de anul precedent cu 1,9 p.p. (15,6 mii).

În repartizarea după forme de proprietate 74,0% din populaţie a fost ocupată în sectorul privat şi 26,0% - în sectorul public.

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaţilor a constituit 67,3% din total. Marea majoritate a salariaţilor (92,2%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp. Indicatorul dat a înregistrat valori mai ridicate la femei (cu 2,3 p.p.) faţă de bărbaţi.

Munca nedeclarată[2] în rândul salariaţilor a constituit 8,3%, fiind, practic, la nivelul anului precedent (8,2% în 2013). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este mai pe larg întâlnită printre bărbaţi (9,7% din total bărbaţi) în comparaţie cu femeile (7,0% din total femei). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (47,0%) și comerț (10,7%) .

În sectorul informal au lucrat 16,1% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 32,5% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 18,7%, totodată 9,0% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal. Pe de altă parte, fiecare al zecelea salariat a declarat, că primeşte fie că o parte (1,8% din totalul salariaţilor) sau chiar în întregime (8,4% din totalul salariaţilor) salariul ”în plic”. Fenomenul salariului ”în plic” prevalează în agricultură (48,3%), comerț (15,2%) și construcții (13,5%) .

Numărul persoanelor sub-ocupate[3] (adică acelor persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în total în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 ore pe săptămână, totodată doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 80,1 mii, ceea ce reprezintă 6,8% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 6,9% (cu 5,9 mii) în comparaţie cu 2013.

Fiecare a şaptea persoană ocupată (14,7%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul⁴). Majoritatea din ele (90 la sută) doresc o remunerare mai mare pe oră. Cota parte a acestora a crescut de la 12,5% în 2013 la 13,1% în 2014. Restul sunt gata să lucreze ore adiţionale pentru un venit mai mare. Totodată, ponderea celor din urmă a scăzut de la 2,5% în 2013 la 1,6% în 2014.

Numărul şomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 47,5 mii, fiind cu 15,6 mii mai mic faţă de 2013. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 60,8% din total şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,9%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,9%, fiind mai mică faţă de 2013 (5,1%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,6% iar la femei - de 3,1%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 5,2% în urban, faţă de 2,7% în rural. În rândul  tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 9,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,2%.

Populaţia inactivă de 15 ani şi peste a constituit 1756,1 mii persoane, sau 58,8% din totalul populaţiei de aceeaşi categorie de vârstă, fiind cu 5,0 mii persoane mai mare faţă de 2013 (0,2 p.p.). Din punct de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive distingem două categorii importante: persoane descurajate şi persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru. Persoanele descurajate în a-şi mai găsi un loc de muncă au constituit 13,8 mii (19,3 mii în 2013). Numărul persoanelor declarate ca fiind plecate la lucru sau în căutare de lucru peste hotare a alcătuit, conform estimărilor, 341,9 mii persoane (332,5 mii în 2013). Din numărul celor declaraţi plecaţi, 64,1% o constituie bărbaţii.  Ponderea persoanelor plecate din localităţile rurale a fost de 71,7 %.

Notă: Datele prezentate au fost obţinute în cadrul cercetării Ancheta Forţei de Muncă, desfăşurate în anul 2014 pe un eşantion de 48000 adrese. Din ele 37558 au acceptat interviul). Informaţii au fost colectate de la 82766 persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Estimatorii pentru anul 2014 au fost calculaţi ca medii anuale în baza estimatorilor trimestriali. În tabelul de mai jos sunt prezentate intervalele de încredere pentru principalii indicatori.

Denumirea indicatorului	Valoarea	Interval de încredere
Populaţia activă	1232,4(mii pers.)	± 88,4 (mii pers.)
Rata de activitate	41,2 (%)	± 1,5 (p.p.)
Populaţia ocupată	1184,9 (mii pers.)	± 86,7 (mii pers.)
Rata de ocupare	39,6 (%)	± 1,5 (p.p.)
Şomeri	47,5 (mii pers.)	± 8,5 (mii pers.)
Rata şomajului	3,9 (%)	± 0,7 (p.p.)

[1] Conform legislaţiei naţionale.

[2] Prin munca nedeclarată se înţelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru şi sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului Muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă.

[3] Definiţie în corespundere cu Rezoluţia privind măsurarea sub-ocupării şi a situaţiilor inadecvate de ocupare, adoptată de a 16^ea Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii, 1998.

Sursa: statistica.md

http://ionnistorpurice.blogspot.com/2013/09/viata-in-bani-numai-pentru-deplasare.html

Mihai Ghimpu de 7 aprilie - Ziua Libertăţii: Continuăm lupta până la capăt pentru binele și libertatea noastră

     Stimați tineri, nu există nimic mai scump pe acest pământ, decât  libertatea omului și a  poporului. Numai un popor liber de puterea străinului sau de puterea despotului (tiranului)  poate oferi oamenilor prezent și  viitor și doar un om liber poate contribui la dezvoltarea democratică a societății

     Lipsa unei vieți dinamice și moderne, lipsa unui nivel de trai satisfăcător, dar mai ales lipsa oricărei perspective de viitor european, cred eu, este motivul principal care i-a determinat pe tineri să iasă pe data de 6 și 7 aprilie 2009 în Piața Marii Adunări Naționale.

    Din păcate, după alegerile din noiembrie 2014, dezamăgirea continuă. Cei care au ajuns la guvernare pe valul protestelor și emoțiilor tinerilor din aprilie 2009 au hotărât să guverneze cu comuniștii, cu torționarii, cu cei care se fac vinovați de maltratările tinerilor în comisariatele de poliție, cu cei care au omorât tineri în noaptea de 7-8 aprilie 2009.

     Cu regret, după șase ani, lucrurile s-au schimbat foarte puțin, viața voastră rămâne a fi în continuare foarte grea, probleme s-au adunat și mai multe și tineretului nu-i rămâne decât să plece pentru a-și construi prezentul și viitorul. Și aici, stimați tineri, nu pot să nu vă dau dreptate. Adevărul e de partea voastră, dar viața continuă, cu noi sau fără noi și, după cum a spus William Shakespeare ,,Viața e un teatru, iar noi suntem actori,,. Iar dacă e așa, altă cale, dragii mei, decât să jucăm rolul până la sfârșit, nu este. Altfel spus, să continuăm lupta până la capăt pentru binele și libertatea noastră.

       Dovada este ieșirea voastră pe data de 6 și 7 aprilie 2009, dragi tineri, pentru a continua lupta începută de străbunei, buneii și părinții voștri.

Iată de ce vreau să vă mulțumesc  tuturor celor care ați  ieșit cu gânduri pașnice pe data de 6 și 7 aprilie 2009 în Piața Marii Adunări Naționale și, totodată, să vă chem să nu cedați în lupta pentru libertatea noastră. Libertatea e ca un izvor, după cum am mai spus și, dacă ai grijă de el, ai de unde bea apă. Sfatul meu este să avem grijă zi de zi de izvorul libertății noastre. Libertatea omului, cred eu, depinde doar de el. Libertatea poporului depinde de demnitatea lui. Despoții dispar sau nu apar atunci când Lupți și Trăiești cu DEMNITATE pentru LIBERTATE, iar imperiile care fură libertatea  unui POPOR, mai devreme sau mai târziu MOR, iar Luptătorii pentru OM, NEAM și ŢARĂ nu MOR niciodată.

Trăiască TINEREȚEA, Trăiască LIBERTATEA!

Mihai GHIMPU,Președintele Partidului Liberal

Sursa:www.pl.md

P.S. Fii Schimbarea !!!