De Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului*, mesajul de sensibilizare adresat populației, vine nu doar să mai constate odată gravitatea problemei cancerului, dar și subliniază necesitatea eforturilor la nivel colectiv și individual pentru aplicarea soluţiilor deja cunoscute în prevenţia, depistarea precoce și tratamentul acestei patologii grave.
Sloganul
„Eu pot. Noi putem să învingem cancerul” sugerează că povara bolii ar putea fi redusă dacă cetățeanul va reflecta și aplica în practică măsurile posibile în beneficiul familiei, al comunităţii și al său propriu. Or prin sensibilizarea și educația cu privire la cancer, mobilizarea autorităților și cetățenilor de a acționa împotriva acestei maladii pot fi salvate anual milioane de vieți.
Deși cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial, anumite forme ale maladiei pot fi evitate și sănătatea în general poate fi ameliorată prin adoptarea unui mod de viață mai sănătos. Anumite forme de cancer pot fi vindecate, iar șansele de vindecare se pot majora considerabil la depistarea bolii într-o fază incipientă.
La nivel mondial anual mor de cancer 8,2 milioane de oameni, dintre care – 4 milioane, prematur (în vârstă de 30 – 69 ani). Majoritatea deceselor cauzate de cancer (70%) sunt înregistrate în ţările mediu şi slab dezvoltate. În Europa, cu 3,2 milioane cazuri noi şi 1,7 milioane decese anual, cancerul reprezintă a 2-a cauză importantă de morbiditate şi deces.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 20% din decesele prin cancer în ţările în curs de dezvoltare sunt determinate de infecţiile cu papillomavirus uman(HPV) şi virus hepatitic B (HBV), asociat neoplasmului de col uterin, incidenţa crescută fiind legată de absenţa infrastructurii suficiente pentru controlul agenţilor infecţioşi oncogeni, absenţa serviciilor preventive şi de screening pentru majoritatea populaţiei, alimentaţie nesănătoasă şi prevalența înaltă a factorilor de risc.
Datele statistice referitoare la Republica Moldova indică prezența a cca. 48 000 de persoane diagnosticate cu cancer, anual peste 6 000 de bolnavi decedează, maladiile oncologice fiind a doua cauză principală a mortalităţii după maladiile cardiovasculare, ele constituind astfel o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate şi societate.
Printre principalii factori responsabili de creşterea riscului de dezvoltare a cancerului, determinaţi de stilul de viaţă este consumul de tutun. La nivel mondial el cauzează peste 20% din decesele de cancer în genere și aproximativ 70% din decesele de cancer pulmonar. În Republica Moldova fumatul este printre cele mai răspândite vicii dăunătoare sănătăţii, plasat pe locul 2 ca factor de risc pentru bărbați și pe locul 5 pentru femei, acesta provoacă peste 10% din totalul de decese înregistrate prin boli netransmisibile. În republică, 48,5% bărbaţi şi 8,2% femei sunt fumători activi, din ei au inițiat fumatul până la 15 ani – 21,5% de bărbați și 2,2% de femei.
Factorii de risc nutriţionali, precum consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharurile şi sarea, consumul redus de fructe şi legume, precum și consumul nociv de alcool și inactivitatea fizică sunt responsabili de peste 30% din decesele provocate de cancer al sistemului digestiv, de sân și prostată. Conform datelor Studiului național privind evaluarea factorilor de risc pentru bolile cronice netransmisibile, cca. 66,6% din populație consumă mai puțin de 5 porții de fructe și/sau legume, consumul mediu constituind doar 2 porții/zi. 1/3 din populație (32,4 %) consumă produse alimentare procesate cu conținut sporit de sare cu o predominare în zona urbană (36,3%) spre deosebire de cea rurală (29%).
Deşi incidenţa prin cancer în Republica Moldova este mai scăzută decât media europeană, cazurile noi înregistrate sunt în permanentă creștere. Astfel, doar în ultimii 10 ani, incidenţa prin cancer – cazuri noi – la 100 mii populaţie a crescut de la 193,4 în anul 2005, până la 249,2 în anul 2014. Primii în acest top sinistru fiind cancerele colonului şi al rectului (12,2%), urmate de cancerul glandei mamare (10,6%), cancerului pulmonar cu 10,2% și cancerul de piele – 10,1%.
În ce privește nivelul mortalităţii prin cancer, rata standardizată a acesteia pentru toate tipurile de cancer a constituit în anul 2014 170,1 decese la 100 mii populaţie, cauzate mai frecvent de cancerul pulmonar (774 decese), cancerul colonului şi rectului (773 decese), cancerul glandei mamare (605 decese) și cancerul stomacal (409 decese).
În anul 2013, OMS a lansat Planul de Acţiune globală pentru prevenţia şi controlul bolilor netransmisibile 2013-2030, prin care se propune de a reduce cu 25% mortalitatea prematură prin cancer, patologie cardiovasculară, diabet şi boli cronice respiratorii la nivel global, prin: creşterea implicării politice în prevenţia şi controlul cancerului; coordonarea şi intensificarea cercetărilor în domeniul patologiei oncologice şi a mecanismelor carcinogenetice; dezvoltarea strategiilor de prevenție şi control; generarea unor noi cunoştinţe şi diseminarea celor existente; dezvoltarea standardelor/instrumentelor pentru ghidarea planificării şi implementării intervenţiilor preventive, pentru depistare precoce, tratament şi îngrijire paliativă; fortificarea sistemelor de sănătate la nivel naţional și local pentru a putea asigura vindecarea şi îngrijirea pacienţilor cu această patologie; asigurarea asistenţei tehnice pentru transferul rapid şi eficient al celor mai bune intervenţii practice, în ţările mai slab dezvoltate.
Reieșind din provocările cu care se confruntă Republica Moldova în controlul cancerului, grupul de lucru multidisciplinar al Ministerului Sănătății a elaborat proiectul Programului național de control al cancerului pentru anii 2016 – 2025, care urmează să fie aprobat de Guvern. Scopul acestui program este orientat spre reducerea mortalității de cancer cu 7% prin asigurarea accesului universal la servicii de prevenire, diagnostic și tratament de calitate.
În diferite activităţi de informare şi distribuire a materialelor referitoare la prevenirea cancerului, acţiuni de mediatizare a materialelor promoţionale şi de organizare a unor întâlniri informative asociate Zilei Mondială de Luptă împotriva Cancerului, organizate de lucrătorii medicali, se va recomanda populației pentru prevenirea cancerului:
* evitarea fumatului şi a expuneri la fumul de țigări;
* menținerea greutății corporale în limite normale pe tot parcursul vieții;
* adoptarea unui mod de viață cu activitate fizică cel puțin 30 de minute în fiecare zi;
* limitarea consumul de alimente cu conținut crescut în grăsimi sau scăzut in fibre, a băuturilor îndulcite cu zahăr, folosind mai multe fructe, legume și cereale;
* limitarea consumului de carne roșie, a cărnii procesate, băuturilor alcoolice, de sare și alimente procesate cu sare.
* respectarea la locul de muncă a instrucțiunilor privind sănătatea și securitatea în muncă pentru a vă proteja de substanțele cancerigene.
Asemenea soluţii de prevenţie, sunt deplin aplicabile de oricine are voință și e convins că poate învinge cancerul.
Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului constituie iniţiativa Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului, organizaţie neguvernamentală, care uneşte comunitatea în lupta împotriva cancerului, în vederea reducerii poverii globale prin cancer, promovării echităţii şi integrării controlului cancerului în agenda mondială pentru sănătate şi dezvoltare.
Info: cnsp
Poza simbol: 15 februarie - Ziua Internațională a Copilului cu Cancer
