Bani populiști, pentru medici de la socialiști

Discursul motivant al lui Mihai Ghimpu

Nicolae Sulac - Intr-o iarnă lungă

Nicolae Sulac - Intr-o iarnă lungă, grea
****************************************­****************************
Într-o iarnă lungă grea, of dorule,
Tata la război era, dorule,
Lângă ușa unei case, dorule,
Întuneric, frig era, dorule.


Așa prăpădiți de foame, cinci copii desculț ședeau,
Ghemuiți pe-un pat de scânduri, lângă a lor mamă plângeau.

Mamă o coarjă de pâine, of dorule,
Dă-ne mamă să mâncăm, dorule,
Până când îi frig și foame, dorule,
Ne lași mamă să-ndurăm, dorule.

”Nu mai plângeți”, mama zice, ”Că nimic nu va lipsi,
Voi veți avea de toate, dacă tata va veni!”.

Dar de la un miez de noapte, of dorule,
Gerul bate neîncetat, dorule,
A crăpat un geam și vântul, dorule –
Acum suflă mai turbat, dorule.

Mama îngrozită tace, învelindu-și pruncii săi,
Colo-n zdrențe murdare, ce abia se țin de ei.

Dragii mamei adormiți, of dorule!
Mama este lângă voi, dorule!
Să nu pierdeți voi speranța, dorule,
Tata vine din război, dorule.

”Nu veți suferi de foame și nimic nu va lipsi,
Voi veți avea de toate, dacă tata va veni!”

S-a orpit de tot ninsoarea, of dorule!
Și nici vântul nu sufla, dorule,
Copilașii se deșteaptă, dorule,
C-au văzut că mama-i moartă, dorule.

Dragă mamă, haide scoală, n-o să mai plângem deloc!
Și nimica n-o să cerem, nici mâncare și nici foc!
Cui lăsat-ai tăi copii, cui lăsat-ai prin străini?
Jalea va fi și mai mare, dacă tata va veni!

Angajaţii prin cumul au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi lucrători

„Sunt angajată prin cumul la aceeași întreprindere. Aș vrea să știu dacă atunci când îmi iau concediul anual de odihnă trebu­ie să mi se plătească doar pentru lucrul de bază sau și pentru cel prestat prin cumul? Mă mai inte­resează şi faptul dacă lucrul prin cumul este înscris în carnetul de muncă.”

Specialiştii Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicate­lor din Moldova au precizat că, potrivit art. 267 din Codul muncii, munca prin cumul reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă dis­tinct.

Este important de menționat că sa­lariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi cei­lalţi lucrători din unitatea respectivă.

Durata concretă a timpului de mun­că şi a celui de odihnă la locul de muncă prin cumul este stabilită în contractul individual de muncă, ţinându-se cont de prevederile Codului muncii.

Astfel, potrivit art. 272 din Codul muncii, salariaţii care prestează muncă prin cumul beneficiază de un concediu de odihnă anual plătit conform funcţi­ei sau specialităţii cumulate care este acordat concomitent cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază. Însă concediul pentru munca prin cumul se acordă conform duratei stabi­lite pentru funcţia sau specialitatea re­spectivă la unitate, indiferent de durata concediului la locul de muncă de bază.

Totodată, salariatul beneficiază de un concediu suplimentar neplătit în ca­zul în care durata concediului la locul de muncă prin cumul este mai mică de­cât cea de la locul de muncă de bază.

Prin urmare, potrivit celor comuni­cate, plata indemnizației de concediu se achită pentru ambele funcții sau specialități, adică atât pentru cea de bază, cât și pentru cea cumulată.

Cât priveşte înscrierea în carnetul de muncă a datelor privind munca prin cumul, potrivit p. 40 din Hotărârea Gu­vernului privind carnetul de muncă nr. 1449 din 24.12.2007, aceasta se efec­tuează la dorinţa salariatului (în baza cererii acestuia) de către serviciul per­sonal de la locul de muncă de bază.

Drept temei pentru efectuarea aces­tor înscrieri servesc copiile ordinelor (dispoziţiilor, deciziilor, hotărârilor) sau certificatele privind angajarea şi eliberarea salariatului din funcţia cu­mulată, emise de unitatea respectivă.

sursa:vocea.md

Câştigul salarial mediu în septembrie 2015

În luna septembrie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4694,9 lei, înregistrând o creştere cu 10,0% faţă de luna septembrie 2014.

În sfera bugetară câştigul salarial mediu a constituit în luna septembrie curent 3924,6 lei (+9,1% faţă de septembrie 2014). În sectorul economic (real) câştigul salarial a înregistrat 5013,2 lei (+10,4% faţă de septembrie 2014).

Indicele câştigului salarial real pentru luna septembrie 2015 faţă de luna septembrie 2014 (calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal brut şi indicele preţurilor de consum) a fost de 97,7%.

Câştigul salarial mediu nominal brut în septembrie 2015 pe activităţi economice

Activităţi economice	septembrie 2015, lei	În % faţă de septembrie 2014
Total economie	4694,9	110,0
Agricultură, silvicultură şi pescuit	3484,0	110,2
Industrie total	5150,1	110,9
Industria extractivă	4638,6	94,2
Industria prelucrătoare	4554,3	109,7
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat	9366,0	117,4
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare	4811,5	111,4
Construcţii	4781,2	105,7
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor	4034,8	109,4
Transport şi depozitare	4596,3	106,0
Activităţi de cazare şi alimentaţie publică	3204,1	113,2
Informaţii şi comunicaţii	12024,8	114,0
Activităţi financiare şi de asigurări	8005,3	115,3
Tranzacţii imobiliare	4195,9	107,4
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice	6449,9	120,5
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport	3729,6	110,6

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii	5347,9	111,7
Învăţământ	3778,1	106,9
Sănătate şi asistenţă socială	4243,6	107,4
Artă, activităţi de recreere şi de agrement	2954,1	114,6
Alte activităţi de servicii	7398,9	116,7

Statistica.md

Mihai Ghimpu – discurs la Marea Adunare Naţională din 27 august 1991 (In...

Cu părere de rău, Generația Independenței nu prea cunoaște aceste arhive ale Mișcării de Eliberare Națională, care constituie pagini importante din istoria noastră recentă (1988-1991): lupta basarabenilor pentru Libertate, Limba Română cu Alfabet Latin, Tricolor, Suveranitate, Independența şi decomunizarea Republicii Moldova.

Anume din aceste raţiuni adunăm şi publicăm, rând pe rând, materiale video şi audio la rubrica Mișcarea 1988-1991, arhivele preţioase fiind destinate în mod special tinerilor. (flacăra.md)

 P.S. 19 noiembrie 2015, la mulți ani dle Mihai Ghimpu!

Studenții uitați ! ‪#‎Ziua_Studenților‬

Studenții uitați !

Nu știu starea lor de spirit, dar știu că ceva îi nemulțumește!

Păcat că perioada incipientă a studenției nu este la fel de maturizată cu cea terminală. Dacă ar fi posibil acest lucru cu siguranță studenții ar fi mult mai receptivi, mult mai interesați, maturizați și îndrăzneți.

        Pe lângă instruire și acumularea cunoștințelor, studenții ar putea schimba mult mai multe lucruri, inclusiv atitudinea cadrelor didactice de la diverse nivele, față de ei.

       Da, câte o dată..., și nu de puține ori studenții sunt” discriminați”, apostrofați de cei care ar trebui să fie mentorii lor, mesagerii și povățuitorii lor, dar nu cei care” îi privesc de sus”, cei care o fac pe” atotștiutorii” și Sfinții Nicolae!

       Câți dintre dvs vă cunoașteți decanul, șefii de catedre, de studii și exact cum se numesc?

      Câți dintre dvs merg la decan cu inima deschisă pentru o simplă întrebare sau consultanță?

      De câte ori în semestru, an, ani sunteți invitați la Adunările generale cu studenții și cadrele didactice pentru a vă putea spune deschis problemele, necazurile, părerile și propunerile?

      O altă dimensiune cu o importantă putere de decizie sunt instituțiile statului, Parlamentul, Guvernul, Ministerele și universitățile care fac ce fac, dar mai mereu uită de studenți...

      Evenimentele din APRILIE 2009 au dat” undă verde” unor partide politice care și-au șters picioarele cu tinerii fiind tot mai dezamăgiți. Și această ”inflamație jună” continuă până azi.

     Da, nu exclud și vina studenților, dar nu uitați că și dvs ați fost la fel, sau aici ar trebui sa interveniți și să ne ajutați, chiar dvs!!!

     De corupția din instituțiile de instruire nici nu vorbesc, cu toții știți că există, dar frica de a vorbi și tratamentul în acest domeniu este ca și în cancer.

 Păzea!

 Personal refuz să sărbătoresc această zi, 14 noiembrie - Ziua Internațională a Studentului, deși la exterior nu doresc sa arăt acest lucru...

 P.S. Poate anul 2016 să fie numit anul studenților?!

N.B. Menţionez că data de 17 noiembrie a fost declarată oficial Ziua Internaţională a Studenţilor în anul 1941, de către Consiliul Internaţional al Studenţilor, ca urmare a evenimentelor din 1939, desfăşurate la Praga. Atunci 9 studenţi şi-au pierdut viaţa, iar alţi peste 1200 au fost trimiţi în lagăre de concentrare.

Cu respect, 

Ion Purice, doctorand USMF ”N.Testemițanu”

Ziua Mondială a Diabetului

Marţi, 17 noiembrie, ora 14.00 va avea loc totalizarea săptămânalului dedicat Zilei Mondiale a Diabetului Zaharat.
Evenimentul va avea loc în centrul comercial Shopping MallDova, strada Arborilor 21, etajul 1. 
La eveniment vor participa reprezentanţii Comisiei Parlamentare Protecţiei Sociale, Sănătate şi Familie, Prim-Ministrul interimar Gheorghe Brega şi Ministrul Sănătăţii Ruxanda Glavan.Ziua Mondială a Diabetului se desfășoară anual la 14 noiembrie, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Această zi este marcată la nivel internațional de toate asociațiile membre ale Federației Internaționale de Diabet, de instituții medicale, cât și de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare despre diabet.Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai răspândite boli netransmisibile și cea mai frecventă boală endocrină. În lume, circa 347 milioane de persoane suferă de această patologie. Anual, diabetul zaharat cauzează circa 5 milioane de decese  la nivel global, ceea ce reprezintă costuri medicale a peste 550 milioane de dolari. Majoritatea acestor costuri sporite sunt legate de tratamentul complicațiilor cardiovasculare, renale, ale aparatului vizual, etc.În țările Uniunii Europene, în anul 2014, peste 52 milioane de oameni suferă de diabet zaharat. Dacă nu se va întreprinde nimic, această cifră va crește la 69 milioane către a. 2035. Statisticile denotă, că 1 din 13 adulți au diabet zaharat și 33% dintre ei nu sunt diagnosticați și sunt supuși unui risc mai mare de a dezvolta complicații.În Republica Moldova, diabetul zaharat reprezintă 46-48% din totalul bolilor endocrine, de nutriţie şi metabolism. Conform statisticilor, în a.2014 mortalitatea populației cauzată de diabet zaharat a constituit 10,6 la 100 mii de locuitori, inclusiv o treime din ele au revenit populației în vârsta aptă de muncă. Actualmente, sunt înregistrați 83884 de bolnavi cu diabet zaharat, incidenţa constituind 25,7 la 10 mii de locuitori în 2014 în comparație cu 16,7 la10 mii de locuitori în a. 2004, astfel morbiditatea a crescut de 1,5 ori în ultimii 10 ani. Prevalența în 2014 a constituit 235,9 la 10 mii de locuitori, inclusiv 292,0 la populația adultă și 4,7 la copii. Diabetul reprezintă una din cauzele principale ale dizabilității precoce a populaţiei: fiecare a treia persoană cu cecitate şi insuficienţă renală suferă de diabet zaharat, 70% din amputaţii ale membrelor inferioare sunt cauzate de diabet.  Ponderea  diabetului în structura dizabilității primare constituie 4,8%, condiţionând în mediu o reducere cu 10 ani a speranţei de viaţă.În contextul extinderii acțiunilor de sensibilizare și comunicare a publicului privind diabet, Ministerul Sănătății organizează în perioada 12 – 18 noiembrie, Săptămâna  de comunicare și informare, dedicat Zilei Mondiale a Diabetului. Acțiunile pentru al doilea an consecutiv se vor axa pe promovarea alimentației sănătoase, ca un factor-cheie de profilaxie a diabetului, care poate ajuta la prevenirea debutul diabetului de tip 2 și este o componentă importantă privind gestionarea eficientă a tuturor tipurile de diabet zaharat și esențială pentru prevenirea complicațiilor.

Stoparea construcțiilor neautorizate

Salut aceste solicitări de modificare a cadrului legal în ceea ce ține de combaterea construcțiilor neautorizate. Aceste modificări sunt solicitate de către deputații fracțiunii Partidului Liberal, autorul este indicat în documentație.

Activitatea industriei Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 2015

Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-septembrie 2015 indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-septembrie 2014 a constituit 104,0%. În luna septembrie 2015 faţă de septembrie 2014 acest indice a marcat 96,7%.

Industria extractivă în ianuarie-septembrie 2015 comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 a înregistrat o descreştere a volumului producţiei cu 8,8%.

Industria prelucrătoare în ianuarie-septembrie 2015 comparativ cu aceeaşi   perioada a anului 2014 a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 5,4%, ceea ce a determinat majorarea indicelui general de producţie pe ţară cu 4,2%.

În ianuarie-septembrie 2015 faţă de ianuarie-septembrie 2014 industria alimentară în ansamblu a înregistrat o creştere a volumului de producţie cu 0,9% (ceea ce a generat creşterea indicelui general pe total industrie cu 0,2%). Volumul producţiei a crescut în special la activităţile: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 23,5% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,7%); fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 21,1% (motivînd creşterea indicelui general cu 0,3%); producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate – cu 16,5% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,2%); fabricarea pîinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie – cu 6,5% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,3%); fabricarea vinurilor din struguri – cu 4,2% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,1%); fabricarea produselor lactate – cu 2,0% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,1%).

În acelaşi timp s-au înregistrat reduceri ale volumului de producţie la următoarele activităţi ale industriei alimentare: distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice – cu 31,8% (motivînd descreşterea pe total industrie cu 0,5%); prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor – cu 26,4% (motivînd descreşterea pe total industrie cu 0,1%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 8,2% (motivînd descreşterea pe total industrie cu 0,5%).

În ianuarie-septembrie 2015 faţă de ianuarie-septembrie 2014 s-au înregistrat creşteri şi la alte activităţi ale industriei prelucrătoare, cum ar fi: fabricarea echipamentelor electrice – cu 43,0%; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice – cu 25,3%; fabricarea de produse farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice – cu 20,7%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 12,4%; fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice – cu 8,6%; fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. – cu 6,8%; fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice – cu 6,4%; tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor – cu 4,8%; fabricarea de mobilă – cu 2,9% etc.

Totodată, în perioada de referinţă au avut loc reduceri ale volumului de producţie faţă de ianuarie-septembrie 2014 la activităţile: fabricarea produselor de tutun – cu 56,1% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,4%); industria metalurgică – cu 19,7% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,2%); fabricarea hîrtiei şi a produselor din hîrtie – cu 6,0% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,1%).

În ianuarie-septembrie 2015 faţă de ianuarie-septembrie 2014 sectorul energetic a înregistrat creşterea volumului producţiei cu 5,2% (motivînd creşterea indicelui general de producţie cu 0,7%). Creșterea nivelului producției în sectorul energetic a fost cauzată în mare parte de creşterea producţiei în activitățile: furnizarea de abur şi aer condiţionat cu 7,3% și producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice – cu 4,6%.

Sursa:statistica.md