luni, 30 martie 2015

Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2014



Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2014 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 1767,5 lei, fiind în creştere cu 5,1% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum)[1] veniturile populaţiei au rămas la nivelul anului precedent .
Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei sunt câştigurile salariale, cu o pondere de 41,6% din total venituri disponibile, nivelul anului 2013.
Activităţile pe cont propriu reprezintă 16,1% din veniturile medii lunare ale unei persoane, preponderente fiind activităţile individuale agricole cu o pondere de 9,5%. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală non-agricolă au contribuit la formarea veniturilor populaţiei în proporţie de 6,6%. 
Figura 1. Structura veniturilor disponibile, anul 2014


Prestaţiile sociale sînt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 20,2% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul precedent, în special din contul pensiilor (vezi anexa, tabelul 1). 
Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,6% din total venituri sau cu 0,3 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2013.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 605,4 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de venituri sunt activitatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 54 la sută şi prestaţiile sociale – 19,4% (vezi anexa, tabelul 2). În cazul populaţiei din mediul rural, activitatea salariată la fel este cea mai importantă sursă de venit (28,4%), dar contribuţia acesteia este practic de 2 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 18,1% din totalul veniturilor disponibile.
Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,4% faţă de 12,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie mai mare a prestaţiilor sociale, 21,2% din total venituri comparativ cu 19,4% în mediul urban (vezi anexa, tabelul 2-3).
Mărimea medie a veniturilor este determinată şi de componenţa gospodăriilor. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de numărul de copii prezenţi în gospodărie.
Figura 2. Mărimea medie a veniturilor disponibile după principalele caracteristici ale gospodăriei, anul 2014

Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 89,7% sunt acoperite din surse băneşti, iar 10,3% reprezintă veniturile în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1584,8 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 182,7 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt preponderente pentru mediul urban (96,1%), iar în cazul populației rurale contribuţia acestora este de 83 la sută (vezi anexa, tabelul 2-3).




Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2014 au constituit în medie pe o persoană 1816,7 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 2,3% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 2,7% mai puţin comparativ cu anul 2013. Scăderea cheltuielilor a fost determinată de creșterea prețurilor la produse alimentare și nealimentare[2], dar și nivelul real al veniturilor realizate de populație.
Cea mai mare parte a cheltuielilor rămîne a fi destinată necesarului de consum alimentar – 43,8%, sau cu 1,0 punct procentual mai mult comparativ cu anul 2013. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,9% din cheltuielile totale de consum (– 0,3 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,6% (+ 0,3 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate (5,6% faţă de 5,7% în anul 2013), transport (4,4% faţă de 4,7%), comunicaţii (4,3% faţă de 4,2%), dotarea locuinţei (3,5% faţă de 3,6%), învăţămînt (0,7% faţă de 0,8%), etc.
Figura 3. Structura cheltuielilor de consum, anul 2014



Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 562,0 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 42,1% din cheltuielile lunare de consum (40,9% în anul 2013), iar în rural – 45,6% (44,9%). Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuie mai mult pentru întreţinerea locuinţei (20,0% faţă de 17,9%), transport (4,8% faţă de 3,9%), servicii de comunicaţii (4,6% faţă de 4,0%), hoteluri şi restaurante (2,3% faţă de 0,6%), servicii de agrement (1,7% faţă de 0,8%).
În structura cheltuielilor de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 90%, celor în natură le revine respectiv 10% (vezi anexa tabelul 4-6). În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,9% şi de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (16,3%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă pe cont propriu.
Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere pe  parcursul anului 2014, de la 1651,1 lei în trimestrul I pînă la 1877,8 lei în trimestrul IV (+13,7%). Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm aceleaşi tendinţe, însă ritmul de creştere a veniturilor în trimestrul IV faţă de trimestrul I este de 10,8%. Contribuţia activităţilor salariale s-a redus în a doua jumătate a anului în favoarea transferurilor din afara ţării și activității individuale în sectorul non-agricol (vezi anexa tabelul 7).
Figura 4. Evoluţia trimestrială a veniturilor disponibile în anul 2014

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 1733,7 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 1893,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (42,9%), şi cea mai mare – în trimestrul II (44,9%) (vezi anexa, tabelul 10).




Anexele sunt disponibile pe pagina oficială la adresa http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4691
Sursa: statistica.md

P.S. Că bine mai trăim, nu mai putem de bine...

miercuri, 25 martie 2015

Ceaiul de ghimbir, elixirul unei vieți sănătoase


Acest ceai previne cancerul și este unul dintre cele mai folosite condimente din lume.

 Dacă doriți să scăpați de infecțiile respiratorii, de bronșită, tuse, crampe menstruale, artrită sau dureri musculare, beți ceai de ghimbir. Acesta este un remediu utilizat de mii de ani în medicina și are efecte excelente în combaterea indigestiei, a migrenelor, a răcelilor de sezon și cel mai important, previne apariția cancerului.
În unele părți ale lumii, ceaiul de ghimbir sub formă de comprese este utilizat în tratarea arsurilor pielii.
Ideal este să se consume rădăcina proaspătă de ghimbir, nu pliculețele cu prafuri destul de incerte ca origine. Găsești ghimbirul în supermarket. Nu este scump și nici nu se oxidează foarte repede.
Ceaiul de ghimbir se consumă îndulcit cu miere, cu adaos de suc de lămâie sau cu mentă și are un gust iute, dar foarte plăcut papilelor gustative.

 Medicii recomandă rădăcina de ghimbir pentru că este bogat în potasiu, zinc, calciu, cupru și magneziu, vitaminele B6, C și D, precum și uleiuri esențiale cu multiple proprietăți benefice, cum este gingerol, cineol, elemen, borneol, bisabolen, curcumen, phelladrene – au efect afrodisiac, acționează ca tonic general și înlătură oboseala și toxinele accumulate în organism.
Potrivit ultimelor studii în domeniul medical, ceaiul de ghimbir dispune de efecte benefice asupra organismului: antiemetic, antiseptic, expectorant, antifungic, antiviral, analgezic, hipotensiv, antispasmodic, antiinflamatorii, antibacterian, antifebril și antiagregant  plachetar.
De asemenea, combate disconfortul digestiv prin îmbunătățirea absorbției de substanțe benefice din alimente și prevenirea supraalimentației.
Întărește sistemul imunitar datorită cantității mari de antioxidanți, care reduc riscul de infecții sau afecțiuni. De exemplu, o ceașcă de ceai de ghimbir consumată zilnic poate reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral deoarece substanțele active din ghimbir blochează depozitarea grăsimilor pe artere, reduc nivelul de cholesterol rău și ajută la prevenirea diferitelor forme de cancer.
Luăm o radacină proaspătă de ghimbir - pentru 1 ceaşcă de ceai aveţi nevoie de aproximativ 1,5 cm de rădăcină – o curăţaţi şi o dați prin răzătoare. Îl puneţi în 300 ml de apă  fierbinte, adăugaţi puțină scorţişoară şi rădăcină de licorice (este disponibilă la orice farmacie) şi fierbeţi la foc foarte mic timp de 10 minute. Datorită plantei licorice ceaiul este dulce şi nu mai este necesar să adăugaţi zahăr.
În loc de rădăcină puteţi să folosiţi ghimbirul uscat, dar trebuie să luaţi o măsură mai mică, deoarece el este mai iute. În băutura pregătită puteţi adăuga, de asemenea, o felie de lămîie.
O ceașcă de ceai de ghimbir te ajută să scapi de stres și are un excelent efect energizant.


luni, 23 martie 2015

”Piața Basarabiei e România?”




 **Calea Basarabiei (Gara de Nord)**
Majoritatea din cei care lucrează pe aici sunt tineri, eu vă înțeleg, dar LIMBA ROMÂNĂ unde-i bre oamenilor? 
Parcă ar fi un cartier rusesc... Poate un alt titlu???



                                                                                       









P.S. Titlu sugerat de Sergiu Iacoban. 
       Bună țară rea croială...




Câştigul salarial mediu în ianuarie 2015


În luna ianuarie 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4260,6 lei, înregistrând o creştere cu 12,8% faţă de luna ianuarie 2014.
În sfera bugetară câştigul salarial mediu a constituit în luna ianuarie curent 3982,9 lei (+17,8% faţă de ianuarie 2014). În sectorul economic (real) câştigul salarial a înregistrat 4379,4 lei (+10,9% faţă de ianuarie 2014).
Indicele câştigului salarial real pentru luna ianuarie 2015 faţă de luna ianuarie 2014 (calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal brut şi indicele preţurilor de consum) a fost de 107,7%.
Câştigul salarial mediu nominal brut în ianuarie 2015 pe activităţi economice

Activităţi economice

ianuarie 2015,
lei
În % faţă de luna respectivă a anului 2014
Total economie
4260,6
112,8
Agricultură, silvicultură şi pescuit
2602,0
110,9
Industrie total
4514,4
110,8
Industria extractivă
3442,4
102,7
Industria prelucrătoare
4085,4
110,6
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
7215,1
111,2
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
4447,5
112,1
Construcţii
3950,8
100,3
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor
3552,4
108,2
Transport şi depozitare
4130,6
112,8
Activităţi de cazare şi alimentaţie publică
2827,6
107,7
Informaţii şi comunicaţii
8533,6
111,7
Activităţi financiare şi de asigurări
7683,3
109,1
Tranzacţii imobiliare
4014,8
110,6
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
5735,9
109,8
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
3634,2
120,4



Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii
5460,4
111,2
Învăţământ
3579,9
121,1
Sănătate şi asistenţă socială
4149,9
119,9
Artă, activităţi de recreere şi de agrement
3086,1
120,2
 Alte activităţi de servicii
5647,1
105,0
Notă:   Informaţia este prezentată fără datele din partea stîngă a Nistrului şi mun. Bender.

Datele cuprind unităţile economice (sectorul real) cu 4 şi mai mulţi salariaţi şi toate instituţiile bugetare, indiferent de numărul de salariaţi.

sursa:statistica.md
P.S. În sănătate și asistență socială cel mai mult s-a câștigat, RUȘINICĂ!!!
Avem medici dar nu avem salarii...


joi, 12 martie 2015

12 martie - Ziua Mondială a Rinichiului

„Rinichi sănătoşi pentru toţi”

 

Tema pentru anul curent „Rinichi sănătoşi pentru toţi” ne aminteşte că toţi suntem egali în ceea ce priveşte riscul bolilor de rinichi şi accesul la tratament.

Marcată anual în cea de-a doua zi de joi a lunii martie, Ziua Mondială a Rinichiului are ca scop atragerea atenţiei asupra importanţei sănătăţii rinichilor şi reducerea frecvenţei şi impactului afecţiunilor renale şi ale bolilor asociate în rândul populaţiei.

Unul din 10 oameni suferă de o afecţiune a rinichilor şi, anual, milioane de oameni mor în urma complicaţiilor cauzate de boli de rinichi. Diagnosticată la timp, boala cronică de rinichi poate fi tratată, reducându-se astfel riscul complicaţiilor şi numărul deceselor cauzate de acestea.

În Republica Moldova, conform datelor statistice, incidenţa totală prin bolile aparatului genitor-urinar a constituit în 2013 – 207,7 (a. 2012 – 230,5 ) cazuri la 10 mii locuitori, inclusiv la adulţi – 232,9 cazuri, la copii până la 17 ani – 105,8 cazuri la 10 mii locuitori (a.2012 – 257,3 şi 125,1 respectiv).

La 12 martie curent, toţi sunt invitaţi să bea un pahar de apă pentru a sărbători  sănătatea rinichilor. Acest gest este unul simbolic pentru a ne aminti că rinichii sunt organe vitale şi aceasta este o modalitate de a face oamenii mai conştienţi despre alegerile lor privind stilul de viaţă.


Ce trebuie să facem pe 12 Martie:

Începem ziua prin a bea un pahar cu apă;

Încurajăm familia să bea zilnic un pahar cu apă înainte de micul dejun;

Informăm prietenii şi colegii despre importanţa rinichilor şi îi încurajăm să bea suficientă apă zilnic.

Simptomele:
În stadiile timpurii, BCR nu are semne şi simptome. O persoană poate pierde 90% din funcţia renală înainte de apariţia acestora. Simptomele BCR progresive includ: umflarea picioarelor şi a mâinilor, senzaţia de oboseală, dificultate de concentrare, scăderea poftei de mâncare, urină tulbure.
Cu toate acestea, BCR poate fi detectată prin teste simple:
 • examen de urină, pentru verificarea prezenţei proteinelor din urină;
 • test de sânge, pentru măsurarea nivelului de creatinină serică.
Bolile de rinichi sunt numite şi „ucigaşi tăcuţi”, care afectează în mare parte calitatea vieţii.
Există mai multe modalităţi de a reduce riscul apariţiei unor boli de rinichi.
Urmaţi cele 8 reguli de aur:
1.     Menţine-te în formă şi fii activ.
2.     Controlează regulat nivelul glicemiei şi tratează diabetul.
3.     Verifică tensiunea arterială şi tratează hipertensiunea.
4.     Mănâncă sănătos şi ţine greutatea corporală sub control.
5.     Menţine un nivel sănătos al cantităţii de lichide consumate.
6.     Nu fuma.
7.     Nu lua medicamente fără prescripţie în mod regulat.
8.     Verifică funcţia renală dacă ai unul sau mai mulţi factori „de risc crescut”:
• ai diabet
• suferi de hipertensiune arterială
• eşti supraponderal
• ai în familie cazuri de boli de rinichi

P.S. Păzea ai grijă de sănătatea ta!!!