Mihai GHIMPU la Comitetul Parlamentar de Asociere Moldova-UE 2016

COMITETUL PARLAMENTAR DE ASOCIERE MOLDOVA-UE 

Cea de-a treia reuniune 

14-15 decembrie 2016

DECLARAȚIA FINALĂ ȘI RECOMANDĂRI 

În temeiul Articolului 441 (3) al Acordului de Asociere

Cea de-a treia Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere (CPA) Moldova-UE s-a desfășurat la Strasbourg pe 14-15 decembrie 2016 sub copreședinția dlui Andi Cristea, din partea Parlamentului European, și a dlui Mihai Ghimpu, din partea Parlamentului Republicii Moldova, (în continuare, ”Moldova”). 

Comitetul Parlamentar de Asociere, luând în considerare starea actuală a relațiilor dintre Moldova și UE și a implementării Acordului de Asociere, a convenit asupra următoarei declarații finale și recomandări. 

Comitetul Parlamentar de Asociere: 

1. Exprimă o mare satisfacție cu privire la intrarea în vigoare, pe 1 iulie 2016, a Acordului de Asociere Moldova-UE și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător; încurajează Moldova să profite la maxim de oportunitățile unei relații mai apropiate cu UE, cum ar fi accesul la piața unică a UE și regimul liberalizat de vize pentru toți cetățenii; subliniază că Acordul de Asociere cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova și este în beneficiul întregii populații;

2. Reamintește că scopul Acordului de Asociere este de a aprofunda în mod semnificativ relațiile politice și economice dintre Moldova și UE; accentuează că o implementare deplină a acordului va aduce îmbunătățiri substanțiale cetățenilor moldoveni în viața lor cotidiană în domenii precum educația, angajarea în câmpul muncii și justiția, și va spori nivelul de trai și de securitate; 

3. Evidențiază că semnarea și ratificarea Acordului de Asociere nu constituie scopul final al relațiilor Moldova-UE și subliniază că în temeiul Articolului 49 al Tratatului Uniunii Europene, Moldova are o perspectivă europeană și poate depune cererea de aderare la Uniunea Europeană cu condiția respectării principiilor democrației, libertăților fundamentale și drepturilor minorităților și asigurării statului de drept; 

4. Salută participarea activă a Republicii Moldova în cadrul formatului Parteneriatului Estic; încurajează atât Moldova, cât și UE să intensifice în continuare eforturile de a beneficia cât mai mult de oportunitățile care derivă din noua Politică Europeană de Vecinătate; salută începutul co-președinției Adunării Parlamentare EURONEST de către Parlamentul Republicii Moldova și încurajează consolidarea cooperării parlamentare dintre țările Parteneriatului Estic;

5. Recunoaște eforturile Guvernului în vederea continuării reformelor necesare pentru recâștigarea încrederii populației Republicii Moldova și a partenerilor săi internaționali; accentuează faptul că o implementare adecvată este esențială pentru a realiza schimbări pozitive considerabile, restabilind, astfel, încrederea populației în instituțiile de stat; prin urmare, încurajează urmarea unui proces veritabil de reforme bazate pe cele mai bune practici la nivel european și internațional cu implicarea societății civile; îndeamnă Parlamentul să stabilească un mecanism de supraveghere a procesului de reforme și a punerii în aplicare a legislației; 

6. Salută realizarea, în iulie 2016, a foii de parcurs privind acțiunile prioritare de reformă în cadrul datei limită stabilite și anunțarea, de către Guvern, a unui nou plan constituit din 82 de puncte; accentuează rolul Parlamentului Republicii Moldova în ceea ce privește adoptarea legislației necesare, precum și controlul politic al executivului vizavi de implementarea procesului de reforme și a Acordului de Asociere; reamintește că, în temeiul Constituției Republicii Moldova, Guvernul este, din punct de vedere politic, responsabil pentru acțiunile sale în fața Parlamentului; 

7. Evidențiază că îndeplinirea acestor funcții necesită mecanisme de coordonare potrivită în cadrul Parlamentului Republicii Moldova și resurse adecvate; salută, prin urmare, inițierea activităților Consiliului Parlamentar pentru Integrarea Europeană și adoptarea parteneriatului național pentru integrarea europeană;

8. Reiterează necesitatea depolitizării instituțiilor de stat și eradicarea corupției la toate nivelurile, astfel încât procesul de reforme să fie credibil în ochii publicului;

9. Salută adoptarea, pe 1 iulie 2016, a bugetului pentru anul 2016; încurajează adoptarea și punerea în aplicare a următorului buget conform calendarului bugetar și reformelor care urmează a fi implementate pentru a asigura un control parlamentar efectiv al bugetului; salută decizia Fondului Monetar Internațional de a acorda asistență programului de reforme economice și financiare al Republicii Moldova pentru o perioadă de trei ani; evocă faptul că reluarea plăților conform programelor UE de sprijin al bugetului depinde de îndeplinirea de către Moldova a condițiilor legate de sprijinul bugetului, inclusiv managementul finanțelor publice, stabilitatea orientată spre politica macroeconomică, transparența bugetului și condițiile specifice în sectoarele cuprinse în Program și de faptul că asistența macrofinanciară ulterioară va trebui să fie aprobată în comun de către Consiliul UE și Parlamentul European; evidențiază, în acest context, recomandările Curții Europene de Conturi în raportul său special privind asistența din partea UE publicat în septembrie 2016 pentru consolidarea administrației publice în Moldova; îndeamnă Moldova să utilizeze cât mai eficient posibil asistența financiară din partea UE, în vederea generării unor beneficii vizibile și tangibile pentru cetățenii moldoveni;

10. Încurajează continuarea consolidării independenței și a competențelor de reglementare ale Băncii Naționale a Moldovei și ale Comisiei Naționale pentru Piețe Financiare; salută prezentarea în atenția Parlamentului, de către Procurorul General interimar și Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, a rapoartelor de activitate privind investigarea fraudei bancare, precum și a investigației internaționale în curs de desfășurare de către Kroll; reamintește că este necesară o investigare detaliată și imparțială a fraudelor bancare pentru a recupera fondurile sustrase și a trage la răspundere penală făptașii, dar și a asigura procese echitabile în conformitate cu standardele internaționale; 

11. Salută aprobarea Strategiei de Reformă a Administrației Publice de către guvern și încurajează adoptarea unui plan eficient de acțiuni necesar pentru implementarea acesteia; 

12. Recunoaște că cele mai urgente probleme rămân a fi combaterea corupției și implementarea reformei judiciare; solicită consolidarea independenței Centrului Național Anticorupție și a Autorității Naționale de Integritate și adoptarea legii privind integritatea, luând în considerare recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei Europene în consultare cu societatea civilă; accentuează importanța integrității, selectării echitabile și transparente a candidaților și respectarea strictă a standardelor etice înalte pentru crearea unui sistem judiciar independent în care să aibă încredere cetățenii și partenerii internaționali; reiterează, în mod special, necesitatea unei reforme detaliate și rapide a Procuraturii;

13. Reafirmă necesitatea adoptării proiectului Codului Audiovizualului cuprinzător, pe baza proiectului elaborat în 2011 în consultare cu societatea civilă și cu sprijinul UE, al Consiliului Europei și al OSCE; încurajează Parlamentul să excludă concentrarea proprietății mass-media și monopolizarea pieței de publicitate și să reformeze radiodifuzorul național; constată faptul că un rol important în domeniul reglementării trebuie să-l joace Consiliul Coordonator al Audiovizualului și, prin urmare, sarcinile și atribuțiile acestuia ar trebui să fie clar definite; 

14. Accentuează importanța adoptării noii legi privind energia și revizuirea legislației existente în conformitate cu cel de-al Treilea Pachet Energetic; 

15. Subliniază importanța implementării recomandărilor OSCE/ODIHR rezultate din misiunile recente de observare a alegerilor; salută evaluarea Misiunii Internaționale de Observare a Alegerilor, conform căreia alegerile prezidențiale au fost competitive, au fost respectate drepturile fundamentale și au fost, în linii generale, organizate bine la nivel de țară, totuși, constată faptul că observatorii au identificat un șir de probleme, inclusiv acoperirea mediatică polarizată, abuzul de resurse administrative, norme neclare privind finanțarea campaniei electorale și deficiențele instituționale, cum ar fi lipsa capacității din partea Comisiei Electorale Centrale și a Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a-și exercita rolul de supraveghere și de a pune în aplicare normele în domeniul respectiv de competență, precum și lipsa sancțiunilor efective în cazul încălcărilor; recunoaște că cetățenii moldoveni care locuiesc peste hotare trebuie să fie în măsură să-și exercite dreptul la vot, iar autoritățile să ofere, în acest sens, un număr adecvat de secții de votare și buletine de vot; evidențiază că soluționarea în timp util a acestor probleme este crucială pentru următoarele alegeri parlamentare; 

16. Reafirmă că societatea civilă a Republicii Moldova are de jucat un rol primordial în monitorizarea implementării Acordului de Asociere și a agendei de reforme; încurajează Guvernul și Parlamentul să coopereze cu Platforma Societății Civile Moldova-UE, care a fost creată în acest scop în cadrul Acordului de Asociere; reiterează că angajamentul față de societatea civilă trebuie să fie sistematic și neîntrerupt, și îndeamnă să fie utilizate cele mai bune practici ale altor țări din cadrul Parteneriatului Estic în acest domeniu;

17. Îndeamnă Consiliul de Asociere Moldova-UE să adopte, la fiecare din întrunirile sale, concluzii operaționale cu privire la implementarea Acordului de Asociere; reamintește despre necesitatea de informare a Comitetului Parlamentar de Asociere privitor la deciziile și recomandările Consiliului de Asociere; accentuează că, pentru a fi în măsură să contribuie în mod semnificativ la procesul de implementare, Comitetul Parlamentar de Asociere trebuie, prin urmare, să fie informat vizavi de activitatea Comitetului de Asociere și a Subcomitetelor; 

18. Relevă necesitatea de a comunica publicului obiectivele și conținutul Acordului de Asociere și beneficiile directe și concrete pentru cetățeni, care derivă din implementarea acestuia; subliniază importanța promovării unor informații obiective, independente și imparțiale în această privință și a sporirii capacității UE și a partenerilor săi pentru a combate campaniile de dezinformare și propaganda; constată că natura sofisticată a unor astfel de campanii ostile necesită un răspuns cuprinzător, inclusiv sensibilizarea și informarea cetățenilor, precum și sprijinirea mass-mediei locale și online; 

19. Intenționează să organizeze următoarea reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Moldova-UE în primăvara anului 2017, la Chișinău.

Mihai GHIMPU,Co-președintele Comitetului Parlamentar de Asociere Moldova - UE 

sursa:https://www.facebook.com/MihaiGhimpu/posts/1158927840842941

OCHIUL PUBLIC CU NINA PANFILI, ION PURICE ȘI IGOR CIUREA

OCHIUL PUBLIC CU NINA PANFILI // 14 noiembrie 2016

Acces GRATUIT pentru studenți!

Cu prilejul  Zilei Internaționale a Studenților, marcată la 17 noiembrie, un eveniment extrem de important, Clubul Studenților Liberali solicită respectuos autorităților responsabile, anual în această zi, studenții din Republica Moldova să beneficieze de acces gratuit în biblioteci, muzee, teatre, cinematografe,  instituţii concertistice (sala cu orga şi filarmonica), parcuri la prezentarea carnetului de student.

Solicitarea noastră,  are la bază faptul că 17 noiembrie a fost declarată, oficial, Ziua Internațională a Studenților în anul 1941, de către Consiliul Internațional al Studenților, ca urmare a evenimentelor din 1939, desfășurate la Praga. Autoritățile au suprimat o demonstrație a studenților de la Facultatea de Medicină din Universitatea Charles. În urma suprimării demonstrațiilor de către naziști, Jan Opletal’s a murit. Tot atunci, 9 studenți și-au pierdut viața, iar alți peste 1200 au fost trimiși în lagăre de concentrare.

Avem toată încrederea și speranța că dumneavoastră veți acorda suportul necesar pentru a fi luate toate măsurile în vederea solicitării noastre. Studenții sunt forța motrice a tinerimii, iar prin cultură, educație și responsabilitate putem schimba lucrurile.

Cu înaltă considerație, echipa CSL vă mulțumește!

Linkuri utile: https://www.facebook.com/csl.tl/posts/1261665287228495

http://www.petitieonline.com/acces_gratuit_pentru_studeni

Fără președinte ales de ”papor”

Repet, 

NU avem nevoie de președinte ales de ”papor”, din cauza unor derbedei, bețivani, tineri lenoși, politicieni mincinoși, mancurți, trebuie să sufăr eu și familia mea, la fel și alte sute de mii...

-Dacă le-am dat votul parlamentarilor(să fie ales de Parlament), pentru ce să cheltuii din bugetul de stat 100 de #milioane de lei (peste 4,99 milioane de dolari)??? Urmează turul 2...! 

-Din bugetul municipal Chișinău, au fost alocați 450 mii de lei. Dar voi vreți președinte, însă vă plângeți de trotuare, drumuri, zebre, etc.

-Dar banii cheltuiți de partide?

Cine poartă vina...?!

1. Marele filosof avocat, atotștiutor, ”lector universitar”, prevăzător din Frankfurt, Andriușa Năstase. 

DA, ei și cu ”pasul” lor care au prostit, turmentat cetățenii prin acumularea a 400 mii de semnături cu gândul de a deveni președinte. 

2. Și ”ghinzile” lui Filat, deputații PLDM care au depus o sesizare la Curtea Constitutionala privind interpretarea art. 135 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 141 alin. (2) din Constituţie. (dl Alexandru Tănase, ex-membru PLDM)

3.Curtea Constituțională, cu gândul la mai bine, dar au făcut-o mai rău..., prin surpriza de proporții în care se decide că Președintele RM va fi ales de către popor.
#maiavemominciună

N.B. Versurile lui Nicolae Sulac rămân...

”Suntem trataţi ca nişte câini, Deşteptaţi-vă români!

Avem guvern şi parlament, dar parcă avem şi “prezident”!

Dar tot noi suntem conduşi – de cazaci şi venetici,

Pe pământul nostru drag.”

https://www.youtube.com/watch?v=inFDc6TEGq0

Filat:”Noi vom lupta cu sărăcia, nu cu un partid sau altul. Moldova fără sărăcie!” 

Sandu: ”Am ales să înving sărăcia, corupția, oligarhii”

Dodon este "Stalin" în piele de oaie!

”Dodon este "Stalin" în piele de oaie

și salvarea noastră este în UNIRE!” Mihai Ghimpu

foto:Chirtoacă-i de jină

Iubiţi fraţi, democraţia, libertatea şi familiile noastre sunt în mare pericol. Într-o ţară aflată în mare criză, cum au fost Rusia în timpul primului război mondial sau Germania în anii 1920-1930, sau cum este Republica Moldova în prezent, apar duşmanii libertăţii, duşmanii popoarelor. Îi recunoaştem după minciunile lor neruşinate. Aşa marele criminal Adolf Hitler a semnat cu celălalt criminal Stalin Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, căruia i-am căzut şi noi victimă. După numai doi ani, în 1941, Hitler a atacat URSS, având cu ea tratat de prietenie.

Aceştia sunt lupii în piele de oaie, cum spune Sfânta Scriptură. Acum a apărut un nou duşman al libertăţii, Igor Dodon, care umblă cu minciunile pe buze pentru a fura voturile moldovenilor. Dodon, un adevărat Stalin în piele de oaie, după ce a rupt harta României Mari, a umplut cutiile poștale, toate gardurile și bidoanele cu pliante care aveau textul " Jandarmul român nu va fi la noi stăpân", după ce a zis că va interzice istoria românilor și unionismul, spune că vrea relaţii „foarte bune cu România” şi că „românii sunt fraţii noştri”. Dodon minte ca un criminal, minte așa cum mințea și Stalin când spunea că URSS aduce „fericirea popoarelor”. El va aduce nenorocirea în casele şi familiile noastre, dacă va ajunge la putere, la fel ca Hitler în Germania sau Stalin în Rusia.

- Dacă Dodon devine preşedinte va primi ordin de la Moscova să întrerupă Acordul de Asociere cu UE. Asta vor ruşii, iar în Ucraina au pornit un război și luptâ și astăzi împotriva fraților săi slavi, după ce au ocupat Crimea pentru a împiedica Ucraina să semneze acordul cu UE.

- Dacă Republica Moldova nu va mai fi stat asociat cu UE, atunci se vor reîntroduce vizele şi moldovenii vor sta din nou la coadă la consulate pentru a primi vize.

- Dacă Republica Moldova nu va mai fi stat asociat cu UE, atunci nu ne vor susține nici politic, nici financiar partenerii de astăzi şi nu vor mai fi bani pentru salarii şi pensii. Până acum am plătit salarii şi pensii cu mari greutăți și continuăm să plâtim doar pentru că ne-a dat România 60 milioane euro, urmând să ne dea şi restul de 90 milioane euro, ca să rezistăm până vom încheia acordul cu FMI. Dacă vine Dodon preşedinte va fi sfârșitul lumii pentru că nu vom mai avea din ce trăi, vom mânca din pachete umanitare de alimente, la fel ca sirienii.

- Dodon ştie că limba noastră este cea română, dar spune că va introduce ” limba moldovenească” dintr-un anume motiv ascuns. Se ştie că separatiştii de la Tiraspol dar şi analiticii lor spun mereu că în cazul unei federalizări a Moldovei limbile oficiale vor fi numaidecât acelea din Republica Moldova şi rmn/transnistria, unde pe lângă rusă şi ucraineană mai este oficială şi „limba moldovenească cu grafie chirilică”. Cu scopul federalizării, pentru a face pe plac Moscovei şi Tiraspolului, Dodon vrea să introducă la noi „limba moldovenească cu grafie chirilică” ca limbă oficială.

- Tot în platforma electorală Dodon cere ca persoanele cu dublă cetăţenie să nu mai aibă funcţii în stat. El se referă la cetăţenia României, dar pe lângă aceasta mai sunt numeroşi moldoveni cu cetăţenia Bulgariei, Italiei, Portugaliei, Ucrainei şi a altor state.

- Planul lui Dodon este mârşav. Aproape toţi moldovenii au cetăţenia României sau a altui stat din UE. Aşa că moldovenii vor fi daţi afară din administraţie, de la primărie, şcoli, ministere, societăţi cu capital de stat, pe motiv că au dublă cetăţenie. În locul lor vor fi angajaţi străinii și slugile lui, acei care ne urăsc numai pentru că suntem români, la fel ca în perioada sovietică.

Condiția separatiştilor şi a Moscovei este federalizarea pe care o promoveazâ cu multă dragoste trâdâtorul Dodon. Asta înţeleg ei prin împărţirea puterii cu moldovenii, în noul stat reintegrat. Tocmai de aceea spun ruşii şi separatiştii că Moldova este „stat etnocratic" pentru că nu sunt dânşii în funcțiile cheie și în cele supreme ale statului.

- Dodon va ridica rangul limbii ruse la nivel de limbă oficială, tocmai pentru ca acei care nu ne cunosc limba să fie angajaţi funcţionari ai statului în locul nostru.

- Toţi moldovenii vor fi reprimați. Cei care se vor duce la consulatul României să depună dosare pentru redobândirea cetăţeniei ori să transcrie acte de naştere sau căsătorie vor fi filmaţi cu camere video pentru a fi identificaţi, la fel ca pe vremea lui Voronin. Numele celor care vor trece graniţa în România cu paşapoarte româneşti sau care vor zbura de la Aeroportul Internațional Chişinău vor fi scoase din computerele Poliţiei de Frontieră şi vor fi represaţi şi aceştia.

- Dacă Dodon prin federalizare va încerca să aducă Moldova din nou sub robia Rusiei, după ce i-a minţit pe moldoveni ca să-l voteze, atunci băştinaşii majoritari se vor răscula și multe se pot întâmpla. Dodon vrea să facă din Moldova un nou Donbass cu sânge şi lacrimi, unde lumea nu mai are mâncare, case de locuit, salarii şi pensii, unde nu mai există nici carduri bancare,nici magazine, unde totul este nimicit şi mulţi cetăţeni au pribegit peste hotare.

Români moldoveni, apăraţi libertatea pentru care au luptat generațîi întregi și pe care am câștigat-o cu greu și cu multe jertfe!

 Trompeta Kremlinului, Igor Dodon, ajuns preşedinte înseamnă nenorocirea noastră, a tuturor! 

Dodon este o boală și singurul leac este UNIREA cu Țara Mamă! 

În fața dodoniștilor și patronilor săi de la Moscova, să fim UNIȚI PENTRU UNIRE!

foto:Mesajul UNIRII în fața Sediului PSRM

Sursa: Mihai Ghimpu  https://www.facebook.com/permalink.phpstory_fbid=631375327024625&id=109980225830807&substory_index=0

MINCIUNI marca NĂSTASE !

Pretinsul ”salvator”, Andrei Năstase, candidat la funcția de președinte al RM, prins din nou cu minciuna în gură.

De acestă dată, Năstase sau ”Filat2”, a ”fericit poporul” în satul Budești la întâlnirea cu cetățenii. Mai jos aveți datele și amănuntele exacte de la întâlnire, dar și textul comunicatului de pe pagina de facebook a lui Filat2.  

În imaginile de mai jos aveți și imagini care confirmă acest lucru.

Lucruri diametral opuse, însă în viziunea platformustului totul este bine și el este cel care va ferici poporul, chinuit, amăgit și profitând de necazul lor. 

”La data de 10.10.16 locuitorii sat. Budești (20-30 la nr.) sau întâlnit cu candidatul la funcția de președinte Andre Nastase.

Pe pagina sa de facebook, dlui spune că ,,discuțiile cu locuitorii au fost foarte bune,, , însă vreau să fac anumite precizări.

În primul rând are un comportament foarte agresiv.

Discuția a început despre manipularea oamenilor de către instituțiile mass media, comparând Publica TV cu Jurnal TV.

Personal i-am dat replică,  dacă tot promovează valorile europene trebuie să fie corecți, să respecte legea, așa că am spus că nu privesc nici Publica lui Plahatniuc, nici Jurnalul Țopilor.

Un alt moment interesant e că nu a început cu critica către Plahotniuc, Dodon, ș.a. dar a început dur să o atace pe ,,podruga sa,, cu care merge umăr la umăr (pentru identificarea candidatului unic).

Întrebându-l de ce? a evitat să răspundă...

Mai mult, foarte deranjat a fost de sloganul electoral a dlui Președinte Mihai Ghimpu ,,Uniți pentru Unire,, în acest fel ofensând o mare parte din populația care-și dorește reîntregirea neamului Românesc.

Nu mai vorbesc de un omulean (poate era un pic servit) care a atins tema despre Țopi, nănași, aeroport, în genere ”i-a sărit țandra” candidatului, iar omuleanul bruscat a fost dat afară, fiind numit, bețivan, că ești un nimeni, și alte cuvinte ofensatoare.

De menționat că în susținerea omuleanului, încă vreo 3 persoane au părăsit sala, probabil în semn de protest.

Iată așa candidați avem noi la funcția de președinte!!!! ”(Valeriu Bogdan)

VS

”Împreună cu echipa am mers și voi merge în continuare prin satele și orașele țării. Pentru mine este important ca agenda politică să fie construită în baza problemelor și grijilor reale pe care le au cetățenii. Am avut o discuție foarte bună cu locuitorii din Budești. Oamenii vor să fie auziți, doar că așa - zișii guvernanți nu coboară din fotoliile lor comode ca să discute cu propriul popor. Le este frică, se tem să nu fie huiduiţi şi alungaţi.”  (Andrei Năstase)

https://www.facebook.com/valerii.bogdan.1/posts/170223473429742?pnref=story

P.S. Imaginea spune totul: Năstase=Filat2

BIOGRAFIA lui Mihai GHIMPU

Aici găsiți o parte din activitatea domnului Ghimpu, cel care, fie vreme bună, fie vreme rea, a dus de la începuturi până în prezent flacăra UNIRII.                                                                                                                                                                                                                                         

Unirea prin fapte concrete! – Mihai GHIMPU

Mihai Ghimpu s-a născut la 19 noiembrie 1951 în localitatea Colonița, municipiul Chișinău, în familia Irinei și al lui Tudor Ghimpu.

A copilărit tot aici, alături de încă 4 frați: Gheorghe, Simion, Visarion și Valentina.

După absolvirea școlii medii nr.1 din or. Chișinău (actualmente Liceul “Gheorghe Asachi”), urmează Facultatea de Drept la Universitatea de Stat din Moldova.

Din 1978 activează în calitate de jurist, șef de secție la diferite întreprinderi și Judecătoria sectorului Râșcani, municipiul Chișinău.

Odată cu demararea restructurării, se încadrează în Mișcarea de renaștere națională, iar în 1989 devine unul din fondatorii Frontului Popular.

Între anii 1990-1998 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova și deține funcția de vicepreședinte al Comisiei Juridice. Din 1998 este avocat, șeful biroului asociat de avocați „Credo”. În 1998 este ales președinte al Partidului Reformei, transformat în Partidul Liberal (PL) la Congresul II din 24 aprilie 2005.

La alegerile locale din 3 iunie 2007, Mihai Ghimpu devine consilier municipal și președinte al fracțiunii PL în Consiliul Municipal Chișinău. Iar la 11 noiembrie 2007 a este ales președinte al Consiliului Municipal Chișinău, funcție exercitată până în iunie 2008.

Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 îl readuc pe Mihai Ghimpu în legislativul Republicii Moldova,  iar ulterior, după alegerile anticipate din 29 iulie 2009, să participe la formarea coaliției majoritare din Parlament - Alianța pentru Integrare Europeană.

La 28 august 2009 este ales Președinte al Parlamentului, iar din 11 septembrie 2009 asigură interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova.

În anii 19898 – 1989, Mihai GHIMPU, participă la amplele mitinguri organizate de Cenaclul ”Alexei Mateevici” şi Frontul Popular, care au loc pe Aleea Clasicilor,  Teatru de vară din Chişinău şi alte locaţii, unde participă zeci de mii de oameni, dornici de libertate. La aceste manifestații, Mihai Ghimpu devine unul din liderii Frontului Popular și artizan al desprinderii de Uniunea Sovietică şi revenirea la valorile naţionale româneşti: limbă, alfabet, istorie și legislaţie.

În august 1989, Mihai GHIMPU fiind Președinte prin rotație a Frontului Popular, încalcă întenționat Hotărârea Comitetului executiv a Frontului, care acceptase propunerea Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM de desfășurare a Primei Mari Adunări Naționale la ”Valea Schinoasei”, unde astăzi au loc cursele de motto-cros. Prin acest pas, Mihai Ghimpu forțează autoritățile sovietice, să accepte defășurarea Marii Adunări Naționale în Piața Victoriei (actualmente PMAN). Astfel, Prima Mare Adunare Națională de la 31 august 1989 are loc în principala piață a orașului Chișinău, care azi îi poartă numele – Piața Marii Adunări Naționale.

Anume la această Mare Adunare Naţională de la sfârşitul lunii august 1989 este adoptată rezoluția prin care se cere Sovietului Suprem al RSSM decretarea limbii române ca limba oficială în baza alfabetului latin.

La 7 noiembrie 1989, Mihai Ghimpu împreună cu alți colegi din Frontul Popular organizează blocarea paradei militare a armatei de ocupație, care urma să aibă loc în Piața Victoriei, cum se numea atunci.

Tancurile armatei sovietice au fost oprite datorită curajului cetățenilor care s-au așezat în fața lor, blocându-le deplasarea spre piață.

Astfel  la 7 noiembrie 1989 s-a pus punct paradelor militare ale armatei de ocupație, care au durat 50 de ani.

În anul 1990, cu votul a peste 70% din alegători,  Mihai GHIMPU este ales deputat în circumscripția uninominală nr. 65 - Durlești pentru Parlamentul RSSM. În calitate de deputat votează: Tricolorul  ca Drapel de Stat;  Declaraţia cu privire la Suveranitate, aprobă Stema şi Imnul de Stat ale Republicii Moldova – Deșteaptă-te române, dar şi alte legi importante, pentru consolidarea şi funcţionarea viitorului stat - Republica Moldova.

Cel mai important vot a primului Parlament a fost interzicerea ideologiei totalitariste și trecerea la un sistem democratic de guvernare.

Pe data de 6 mai 1990, la inițiativa Frontului Popular din Moldova are loc Podul de Flori ( trecerea pentru prima data după 50 ani prin mai multe puncte a râului Prut de către românii de pe ambele maluri).

Mihai Ghimpu fiind responsabil din partea Frontului Popular din Moldova de trecerea podului Iași –Ungheni, a coordonat această trecere și a reușit să-l convingă pe Ministrul Comerțului de atunci să permită utilizarea leului românesc de către cetățenii din dreapta Prutului. Astfel pentru prima data după ocupația sovietică din 1940, leul românesc a funcționat pe teritoriu RSSM.

 La acest eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni, cărora între orele 13:00 și 19:00, li s-a permis să treacă Prutul fără pașaport și viză, mulți din ei ajungând atât la Iași cât și la Ungheni. Acest ”pod de flori” a demonstrat cu prisosință că, sângele apă nu se face, dovadă cea mai elocventă fiind faptul că românii de pe ambele maluri ale Prutului își căutau rudele purtând fotografii ale acestora și strigându-le numele.

Pe data de 23 mai 1991, Mihai Ghimpu participă la ședința legislativului de la Chişinău  și votează legea prin care RSSM este redenumită  - Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine - Parlamentul Republicii Moldova.

La data de 27 august 1991, Mihai GHIMPU în calitate de deputat și lider al Frontului Popular, participă la organizarea celei de-a treia Mari Adunări Naţionale.  De la tribuna  Marii Adunări el cere Parlamentului proclamarea Independenţei Republicii Moldova faţă de URSS și aprobarea în regim de urgență a Codului Funciar, care să prevadă că ”pământul aparţine cetăţeanului şi nu statului”.  Deasemenea Mihai Ghimpu solicită să fie organizată cea mai Mare Adunare Naţională a românilor din stânga Prutului, pentru a decide – UNIREA cu România.

După ce și-a exprimat votul pentru INDEPENDENȚĂ, Mihai Ghimpu exclama: ”Acest vot înseamnă ruperea definitivă de URSS și un pas important spre Unirea cu România, eu pentru asta am votat”.

În aprilie 1994,  Mihai Ghimpu se declară împotriva aderării Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar nu este susținut de conducerea republicii de atunci, care semnează aderarea RM la CSI. Prin pasul făcut atunci, Republica Moldova s-a întors în braţele celei care ne-a ocupat în 1940 – Rusia.

Luna iulie, același an, Mihai Ghimpu se opune vehement întroducerii de către agrarienii și socialiști în Constituţie a noţiunii de „limbă moldovenească” şi a articolului cu privire la ”neutraliatea permanent” a republicii, dar nu este susținut.

Din acel moment Mihai Ghimpu a luptat consecvent că limba română să  devină limbă oficială a republicii, lucru care s-a realizat abia pe 5 decembrie 2013, când Curtea Constituțională a examinat sesizarea deputaților PL și a constituționalizat limba română  ca limbă oficială a Republicii Moldova.

De asemenea Mihai Ghimpu a afirmat mereu că Republica Moldova  trebuie să renunţe la statutul de neutralitate impus de Moscova şi să adere la NATO, în caz contrar, riscă să-şi piardă suveranitatea și libertatea. Una din acţiunile lui Mihai Ghimpu a fost sesizarea depusă la Curtea Constituțională pe dată de 24 mai 2014, prin care a cerut interpretarea art. 11 din Constituţie şi anume, dacă: „Sunt aplicabile prevederile art. 11 din Constituţie, având în vedere că deja la momentul adoptării şi intrării în vigoare a Constituţiei pe teritoriul Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale altui stat, fiind astfel din start lovite de nulitate aceste prevederi”.

Anul 1995, Mihai Ghimpu este alături de tineri în Piața Marii Adunări Naționale la protestul studenților, care se opuneau schimbării obiectului de studiu ”Istoria românilor” din curricula de învățământ și erau împotriva studierii așa zisei ”limbi moldovenești”. Protestul studenților din 1995 a contribuit esențial la studierea în continuare a limbii și istoriei românilor în școli, dar a rezolvat și un șir de probleme de ordin social.

Luna noiembrie 2003, Mihai Ghimpu participă la constituirea Comitetul pentru Apărarea Independenţei şi a Constituţiei Republicii Moldova. Comitetul constituit din reprezentanţii mai multor partide de orientare democratică şi societăţii civile şi-a propus soluţii de rezolvare a conflictului transnistrean în conformitate cu prevederile Constituţiei în vigoare şi normele de drept internaţional. După protestele masive din faţa Preşedinţiei Republicii Moldova, organizate de Comitet, planul de federalizare a Republicii Moldova (cunoscut sub denumirea de - Memorandumul Kozak) nu a fost semnat de guvernarea comunistă, iar Vladimir Putin, care era pornit la Chișinău face cale întoarsă.

După alegerile parlamentare din 2005, Mihai Ghimpu îl lansează pe Dorin Chirtoacă în calitate de candidat al PL la alegerile repetate pentru Primăria mun. Chişinău. Astfel nu permite guvernării comuniste să conducă capitala. 

În februarie 2006, Mihai Ghimpu, este primul politician care readuce şi promovează în spaţiul cultural basarabean, sărbătoarea ”Dragobetele”, care este marcată pentru prima dată la Chişinău după ocupația sovietică din 1940.

Pe dată de 27 martie 2007, Mihai Ghimpu este reținut pentru 5 ore de regimul lui Vladimir Voronin, în momentul când se deplasa, împreună cu colegii săi spre cimitirul central din str. Armenească, doar pentru faptul că doreau să depună flori la mormintele membrilor Sfatului Ţării, cei care au votat UNIREA în 1918.

În noiembrie 2007, Mihai Ghimpu devine, Președintele Consiliului Municipal Chișinău, unde alături de Dorin Chirtoacă, care a câștigat funcția de Primar General în iunie 2007, pun bazele dezvoltării durabile și europene a Municipiului Chișinău. Astfel în anii ce urmează, orașul întră în reparatiție generală, se reconstruiesc străzi și bulevarde, se modernizează parcul de troleibuze, sunt salvate întreprinderile municipale de la faliment.

Începutul anului 2009, Mihai Ghimpu este politicianul care se află în fruntea principalului partid anti-comunist  de opoziţie.

La 7 aprilie 2009, Mihai Ghimpu este alături de tinerii din Piaţă Marii Adunări Naţionale, care participau la proteste pașnice împotriva regimului comunist şi care cereau alegeri anticipate. Mihai Ghimpu este politicianul care zilnic a făcut presiune pe autorităţi că tinerii care au fost arestaţi noaptea după violenţele din 7 aprilie, să nu fie torturaţi şi să fie eliberaţi îmediat.

Pe data 28 august 2009, Mihai Ghimpu este ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, după ce comuniștii sunt învinși la alegerile anticipate din iulie.

În septembrie 2009, Mihai Ghimpu devine Preşedinte interimar al RM, și primul decret semnat este anularea regimului de vize, impus cetăţenilor români de către Vladimir Voronin.

Anul 2010, este unul din cei mai importanţi ani din carieră politică a lui Mihai Ghimpu după anii 1990.  Este anul când Mihai Ghimpu se află în funcția de Președinte al Parlamentului și Președinte interimar al statului, a fost anul deciziilor pe care nu le-a avut niciodată Republica Moldova.

În luna ianuarie 2010, Mihai GHIMPU, semnează un Decret prin care constituie ”comisia Cojocaru", comisie care a pregătit raportul de studiere şi apreciere a regimul comunist. Raport care a stat la baza unei legi aprobate de Parlamentul Republicii Moldova în iulie 2012 prin care a fost condamnat comunismul şi interzise simbolurile comuniste.

Tot în luna ianuarie 2010, Mihai Ghimpu, prin decret prezidențial, constitue o comisie care elaborează proiectul noii constituţii, din care erau eliminate articolele impuse de cei care ne-au ocupat - ”neutralitatea” şi ”limba moldovenească”, dar şi eliminarea articolului din actuala Constituție, care obligă participarea a peste 50+1 din cei cu drept de vot, la un eventual referendum de Unire.

Pe 26 aprilie 2010, la inițiativa unor deputați din Primul Parlament ales în mod democratic, Mihai Ghimpu, în calitate de Președinte al Parlamentului, organizează o ședință solemnă la care participă deputaţii de legislatura a douăsprezecea, intrat în conştiinţa naţională drept Parlamentul Independenţei, prin care aceștea și-au pus din nou semnăturile pe Declaraţia de Independenţă, originalul căreia a fost arsă de provocatori în timpul protestelor anticomuniste din 7 aprilie 2009.

De la tribuna Parlamentului, Mihai Ghimpu, semnatar al Declrației de Independență spunea, ”282 de deputați din primul Parlament și-au depus astăzi din nou semnătura pe Declarația de Independență care a fost astfel restabilită, iar ulterior vor fi aplicate semnături la domiciliu de către deputații care nu au putut să se prezinte la ședința solemnă și scanate semnăturile deputaților care nu mai sunt în viață”.

Pe 27 aprilie 2010, fiind în vizită oficială la Bucureşti Mihai Ghimpu, are o întrevedere cu Președintele României - Traian Băsescu. Unde pun bazele relațiilor frățești dintre cele două maluri ale Prutului. Tot atunci,  Mihai GHIMPU rostește un discurs în faţă camerelor reunite ale Parlamentului de la Bucureşti în care vorbește despre românitatea moldovenilor din stânga Prutului şi dorinţa lor de Libertate, Bunăstare și Unitate.

În cadrul aceiași vizite, Mihai Ghimpu a semnat 6 acorduri bilaterale, printre care și acordul de finanţare oferit de București în valoare de 100 milioane de euro. Finanţare românească care a ajuns la Chișinău și care a făcut posibilă reconstrucţia satelor inundate din lunca Prutului, Nemțeni, Cotul Morii, Obileni și reparația a aproximativ 1000 de grădiniţe în localităţile Republicii Moldova.

Mihai Ghimpu este primul preşedinte al Republicii Moldova care şi-a asumat public identitatea românească și reîntregirea neamului românesc. Una dintre acţiunile sale marcante pentru susţinerea identităţii româneşti din Republica Moldova s-a petrecut în mai 2010, când, în calitate de preşedinte interimar al statului, a refuzat public participarea Republicii Moldova la Paradă de 9 mai de la Moscova, în cinstea Victoriei în Războiul al Doilea Mondial, considerând umilitor acest gest pentru un stat care a fost ocupat de ruşi de patru ori în 1812, 1940, 1944 şi, parţial, în 1992 (în raioanele de est ale Republicii Moldova). Atunci Mihai Ghimpu zicea: ”Nu uit ocupația, deportările în Siberia, foametea organizată şi armata sovietică”.

Pe data de 28 aprilie 2010, Mihai Ghimpu, alături de Traian Băsecu vizitează Mănăstirea Putna din judeţul Suceava. Aici, cei doi şefi de stat s-au închinat la mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, fiind primiţi de Înalt Prea Sfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. ”Dacă doi Președinți români au venit la Putna, atunci multe se vor lumina”, spunea Arhiepiscopul.

De numele lui Mihai Ghimpu se leagă şi ziua oficială de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice. În iunie 2010, Mihai GHIMPU a aprobat un Decret prezidenţial prin care era condamnată ocupaţia sovietică din 28 iunie 1940 şi cerea Rusiei să-şi retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova, dar și organizarea în acea zi a acțiunilor de comemorarea a victimelor ocupaţiei ruseşti. Spre regret, din motive politice Decretul a fost declarat neconstituţional de Curtea Constuțională, însă la momentul adoptării, documentul a stârnit multe comentarii contradictorii, inclusiv în rândul membrilor Alianţei pentru Integrare Europeană aflată atunci la guvernare. Decretul a fost catalogat de majoritatea istoricilor și analiştilor politici, drept un act de curaj fără precedent pentru un conducător al Republicii Moldova.

Luna noiembrie 2010, tot de numele lui Mihai Ghimpu se leagă şi procesul de desecretizare, în Republica Moldova, a arhivelor sovietice. Astfel, Mihai Ghimpu semnează un decret prin care arhivele NKVD şi KGB devin publice, pentru a da posibilitate celor care au avut de suferit şi urmaşilor acestora să cunoască cine sunt cei care le-au condamnat sau mutilat bunicii ori părinţii să cunoască cine le-a turnat rudele la organele de represiune sovietică.

Tot în 2010, Mihai Ghimpu a lansat proiectul  „Un monument pentru fiecare sat",  și care a făcut ca în 5 ani să fie ridicate peste 200 monumente în tot atâtea localităţii, în memoria românilor basarabeni, deportaţi de regimul sovietic în gulagurile Siberiei de gheaţă, inclusiv cel mai mare monument "Trenul durerii" instalat în 2013 în scuarul Gării Feroviare din Chişinău de Dorin Chirtoacă, Primarul General al Municipiului Chișinău.

În calitate de Președinte interimar, Mihai Ghimpu a decorat sute de personalități din Basarania, care s-au opus regimului comunist de ocupație, a reabilitat dezidenții politici care au fost condamnați de puterea sovietică la moarte, sau trimiși forțat în lagărele de concentrare din Siberia de unde nu s-au mai întors.

A contribuit la scoaterea sârmei ghimpate de la Prut, prin proiectul de hotărâre al Parlamentului înaintat de Fracţiunea PL, în total au fost demontate 360 km de sârmă ghimpată.

A pledat constant pe parcursul anilor, pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria, culminând cu scrisoarea oficială din partea Președintelui adresată Secretarului General al NATO, prin care cerea evacuarea armatei de ocupaţie şi a arsenalului militar rusesc din Transnistria şi schimbarea pacificatorilor ruşi cu pacificatori sub mandat ONU.

Sărbătorile "Limba noastră cea română"; ziua Tricolorului; Crăciunul pe stil nou; Ziua Libertăţii etc. au fost readuse în spaţiul românesc dintre Prut şi Nistru, grație lui Mihai Ghimpu și colegilor lui.

Anul 2013, în toată activitatea sa, fie la guvernare sau în opoziție, inclusiv în perioada cât avea calitatea de Preşedinte al Parlamentului şi Preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a susţinut și promovat limba română că limba oficială a Republicii Moldova, lansînd ideea că prevederile Constituţiei ar trebui să se adapteze Declaraţiei de Independenţa a Republicii, din 1991, care prevede că „limba oficială în Republica Moldova este limba română“. În baza acestor argumente, limba română a fost recunoscută drept limba oficială de stat în Republica Moldova abia în decembrie 2013, datorită Sesizării depuse de către deputaţii liberali Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega.

Astfel,  s-a pus capăt unui fals istoric, după mai bine de 70  ani, de propagandă sovietică, prin care ni s-a explicat că populaţia dintre Prut şi Nistru vorbește ”limba moldovenească”.

La 2 iulie 2014, a votat în Parlamentul de la Chișinău ratificarea Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, ceea ce a permis eliminarea regimului de vize impus cetățenilor pentru a călători în Uniunea Europeană şi a apropiat cele două maluri ale Prutului.

Mihai GHIMPU, spunea atunci: ” În numele cetăţenilor care au votat pentru Partidul Liberal, fapt pentru care le mulţumesc, în numele LIBERTĂŢII ŞI UNITĂŢII NEAMULUI ROMÂNESC, votez PENTRU ratificarea Acordului de Asociere, Acord care ne va ajută să scăpăm de politică imperialistă a Federaţiei Ruse, Acord care ne va ajută să aducem, în sfîrsit, Dreptatea, Libertatea, Bunăstarea şi Adevărul pe acest pământ! Mulţumesc, stimaţi cetăţeni, pentru încrederea pe care ne-aţi acordat-o!”

La 26 noiembrie 2014, Mihai Ghimpu inaugurează ”Cucea Libertăţii” în apropierea satului de baștină Colonița, în memoria sutelor de mii de basarabeni care s-au opus regimului comunist şi au sfârşit prin gulagurile sovietice, sau au murit acasă de foame ori împuşcaţi.

Mihai Ghimpu a iniţiat şi susţinut realizarea filmelor documentare ”Golgota Basarabiei” şi ”Basarabia – Două veacuri de străinie”, radiografie autentică a persecuţiilor ruseşti pe teritoriile ocupate în ultimii 200 de ani”.  A reeditat cartea ”Conștiința națională a românilor moldoveni”, autorul căreia este Gheorghe Ghimpu și a susţinut apariţia mai multor volume, printre care ”Scrisori către Stalin” autor Mariana Ţăranu şi ”Stalin mi-a furat copilăria” autor Boris Vasiliev.

Pe 20 ianuarie 2016, Partidul Liberal în frunte cu Mihai Ghimpu, cu prețul pierderii imaginei, realizând, că mulți nu vor înțelege la acel moment decizia de participare la guvernare, formează majoritatea parlamentară, pentru a opri alegerile anticipate, care ar fi adus forțele pro-ruse la guvernare, care ar fi schimbat direcția politică a republicii. Aceasta ar fi dus la pierderea pieței europeane, a liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova în spațiu European și ar fi lăsat republica în haos și instabilitate. Prin acest pas, Mihai Ghimpu se opune încă o dată, pentru a câta oară imperialismului rus și face ca lupta pentru realizarea idealui național să continue.

Pentru contribuție remarcabilă, la promovarea și afirmarea românismului în Basarabia, Mihai Ghimpu a fost decorat în anul 2010 de Traian Băsescu, Președintele României cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Colan, care este cea mai înaltă distincție oferită de statul român și cel mai vechi ordin național, instituit în 1864 de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Conform sondajului Magenda, realizat în august 2016 la comanda Fundației Universitare a Mării Negre, peste 52% din cetățenii Republicii Moldova asociază UNIREA cu Mihai Ghimpu, fiind cel mai proeminent promotor al Unirii Republicii Moldova cu România.

În toată activitatea sa, prin acțiunile și deciziile luate, Mihai Ghimpu a urmărit un singur scop, condamnarea ocupației sovietice, retragerea armatei ruse de pe teritoriu Republicii Moldova și realizarea idealului național – UNIREA.

O Limbă vorbim, o Națiune suntem, o Țară să fim! – Mihai GHIMPU

Mai multe informații găsiți la adresa: www.pl.md