vineri, 7 decembrie 2018

50 de lucruri uimitoare despre corpul uman: creierul trăiește şi după ce murim, toţi bebelușii se nasc cu ochi albaștri, durerea de cap trece cu o partidă de sex

Corpul uman ascunde încă multe taine si continua sa-i uimească pe cercetatori. 


1. Cand o persoana moare, auzul este ultimul simt perceput. Vazul este primul care dispare.  
2. Celulele care compun creierul uman pot absorbi de pana la 5 ori mai multa informatie decat cuprinde toata Enciclopedia Britanica.  
3. Corpul omenesc elibereaza in 30 de minute destula energie cat sa incalzesti un litru de apa.
4. Cea mai mare celula a corpului este ovulul, iar cea mai mica spermatozoidul.  
5. Corpul unui om are: destul potasiu pentru a provoca explozia unui tun de jucarie; destul zahar pentru a umple un borcan; destula grasime pentru a face sapte bucati de sapun; destul fier pentru a face un cui; destul sulf pentru a deparazita un caine.  
6. Corpul utilizeaza 300 muschi pentru a tine corpul in pozitie stabila, dreapta.  
7. Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore dupa moarte.
8. Cand cantitatea de apa din corpul omenesc este redusa cu 1% iti va fi sete, iar daca este redusa cu 10% vei muri.  
9. Daca toti cei 600 de muschi ai corpului uman s-ar incorda in acelasi timp si in aceeasi directie, omul ar putea ridica o greutate de 25 de tone.  
10. De-a lungul unei vietii, o persoana isi petrece sase ani visand.  
11. Din punct de vedere fizic o femeie poate naste treizeci si cinci de copii de-a lungul vietii.  
12. Dintii unui om sunt tari aproape ca piatra.  
13. Durata vietii unei celule intestinale este de 12 ore, iar cea a unei celule a peretelui stomacului este de doua zile. O celula din piele traieste patru saptamani. O celula nervoasa poate trai pana la 60 de ani.
14. Durerea de cap nu este o scuza buna pentru a nu face sex, pentru ca endorfinele eliberate in timpul actului sexual au efect analgezic.  
15. Fatul viseaza aproape tot timpul. Cei care sunt nascuti prematur vor visa mai mult la maturitate.
16. Femeile care citesc romane de dragoste fac sex de doua ori mai des decat cele care nu accepta acest tip de literatura.  
17. Femurul este mai tare decat betonul.  
18. Greutatea corpului omenesc este de 50 de ori mai mare decat a cea a creierului.  
19. In corpul uman exista suficient fosfor pentru a crea 250 de chibrituri.  
20. In corpul uman sunt mai mult de 12.000 de kilometri de vase de sange.  
21. In timpul unui orgasm obisnuit consumi 112 calorii, iar un orgasm mimat consuma 315 calorii.  
22. Inaltimea omului variaza in timpul zilei. Dimineata suntem cu un centimetru mai inalti decat seara. Acest lucru se intampla deoarece discurile intervertebrale se „taseaza” atunci cand stam in picioare, datorita greutatii propriului corp.
23. Inima bate de aproximativ 2.700.000.000 de ori de-a lungul vietii.  
24. Inima femeii bate mai repede decat cea a barbatului.  
25. Inima continua sa bata dupa ce este scoasa din corp. Chiar daca este taiata in bucati, muschii inimii vor continua sa se contracte o perioada.  
26. Lungimea medie a penisului este de 3 ori lungimea degetului mare de la mana.  
27. Mai mult de un miliard de bacterii sunt pe fiecare laba a piciorului.  
28. Majoritatea barbatilor petrec 3.300 ore din viata pentru a se barbieri. Daca nu ar fi rasa, barba ar putea ajunge la noua metri intr-o viataa de om.  
29. Mandibula este cel mai dur os din organism.  
30. Muschiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contracta in mai putin de o sutime de secunda.
31. Nu se poate stranuta cu ochii deschisi.
32. Numarul de neuroni din creierul uman este astronomic. Acesta ajunge la 100 de miliarde de celule nervoase.
33. Omul are aproximativ 76.000 de fire de par pe cap.  
34. O persoana obisnuita respira cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vietii.  
35. Oamenii sunt singurii care fac sex stand fata in fata.  
36. Pe un centimetru patrat de piele se afla aproximativ sase milioane de celule, 5000 de receptori, 15 glande sebacee, 200 fibre nociceptive (pentru durere), 10-25 receptori tactili si corpusculi termosensibili, patru metri de fibre nervoase, un metru de vase sanguine, si peste 100 de glande sudoripare.  
37. Persoanele dreptace traiesc, in medie, cu noua ani mai mult decat cele stangace.  
38. Pielea cantareste in medie cam de doua ori cat creierul aceleiasi persoane.  
39. Puse cap la cap, venele, arterele si capilarele unui adult ar ajunge pentru inconjurul Pamantului de aproape patru ori  
40. Sunt necesare aproximativ 200.000 de incruntari pentru aparitia unui rid permanent deasupra sprancenelor.
41. Toti bebelusii se nasc cu ochii albastri. Dupa cateva ore de la nastere, culoarea se poate schimba. Majoritatea oamenilor ajung, pana la urma, sa aiba ochi de alta culoare.  
42. Un creier uman genereaza mai multe impulsuri electrice intr-o zi decat toate telefoanele din lume.  
43. Un stranut iese din gura cu o viteza de peste 965 km/h.
44. Urechile pot distinge peste 300.000 de tonalități.  
45. Daca saliva nu poate dizolva ceva, atunci nici nu putem simti gustul.  
46. Dupa mesele bogate se spune ca auzul nostru scade. Nu mai percepem sunetele din jurul nostru la fel de bine, chiar si atentia scade.  
47. Iti folosesti aproximativ 200 de muschi cand faci un pas mergand.  
48. Matematicianul John von Neumann a calculat ca mintea umana poate inmagazina 280 de catralioane de biti de memorie.  
49. Mozart isi scria intreaga opera muzicala in minte, auzind si perfectionand fiecare nota in parte, si abia apoi o asternea pe hartie.  
50. O persoana din doua miliarde va trai pana la vârsta de 116 ani sau mai mult.

Sursa:adevărul.ro
 Imagini pentru Corpul uman

marți, 4 decembrie 2018

De ce aruncați cu pietre în Mihai Ghimpu?


Fotografia postată de Purice Ion Nistor.



S-a încheiat Congresul V al PL, dar spiritele rămân încinse: unii încearcă să acrediteze ideea că Mihai Ghimpu a plecat prea târziu, că Dorin Chirtoacă trebuia să fie președinte încă atunci când era primar al celui de-al doilea oraș românesc și a făcut ce a știut el mai bine – a înfăptuit Unirea, transformând Chișinăul într-o citadelă anticomunistă. 

Oare chiar e atât de principial cine a fost la conducerea PL în situația când capitala era încolțită, pe de o parte de către Dodon și de alta - de către premierul Filat care în calitatea sa de prim ministru nu lăsa în bugetul municipal decât strictul necesar, deși defalcările Chișinăului atingeau cota de 70-80 la sută? Nu, firește. Dorin și Mihai au împărți această povară a gestionării unui oraș.
Exista, evident, pericolul ca Dorin, la vârsta-i tânără să se sufoce, mai ales când urmașii din umbră ai lui Voronin ocheau să pună gheara pe tot ce a mai rămas de cumpărat la un preț de nimic în Chișinău. Fenomenul e viu și astăzi.

Atunci, în calitatea sa de președinte al PL și conducător al grupului deputaților liberali din parlament , Mihai i-a spus tranșant lui Platon să nu se bage în terenurile și imobilele din Chișinău pentru că va avea de a face cu el.
Președintele PL, jurist fiind, examina nopți în șir dosarele, ajutându-l pe Dorin, sugerându-i cele mai bune soluții pentru a ține piept acestei armate de corupți. Nu insist asupra exemplelor care sunt câtă frunză și iarbă.

Ce i-a rezervat Mihai lui Dorin? El l-a spus să se deplaseze cât mai des la București, Bruxelles, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și să negocieze acordarea creditelor pentru că orașul sărăcit trebuia dezvoltat.
Dorin asta a făcut. A trimis un angajat permanent la BERD pentru a stabili contacte permanente cu experții, pentru a identifica posibilități de finanțare a anumitor proiecte.
Cine nu știe că, dacă nu era demis ilegal, după proiectul Scării Cascadelor cel mai reușit realizat de către municipalitate în cei 9 ani de când se află la cârma Primăriei Chișinău, Chirtoacă a început realizarea următoarele sale proiecte, și anume modernizarea transportului public, prin procurarea a 200 de troleibuze noi, inclusiv și vehicule fără fir, pe baterii. Proiectul are o valoare de circa 20 de milioane de euro. Chirtoacă a modernizat arterele de circulație printre care bulevardele Ștefan cel Mare și Negruzzi, străzile Alecsandri, Tighina, Alexandru cel Bun, 31 August .

Chirtoacă mai avea în plan reconstrucția rețelei de apă și canalizare, inclusiv a stației de epurare, în valoare de 63 de milioane de euro; managementul deșeurilor solide la standarde europene în valoare de 24 milioane euro și izolarea termică a școlilor, spitalelor, grădinițelor precum și a blocurilor locative, care conform declarațiilor edilului vor costa 25 milioane euro - prima tranșă, 500 milioane euro - valoare totală a proiectului pe 20 de ani de implementare.

Cu cine a discutat Dorin aceste proiecte și cum avea să le facă față dacă își mai asuma și dificila sarcină de a conduce un partid? A avut nevoie de sfatul lui Mihai și acesta i l-a acordat. I-a înlăturat de la treucă pe toți cei care au spart fracțiunea pentru bani și posturi, nepermițându-le să spargă și partidul.
Sau, îmi poate explica cineva prin ce miracol a fost privatizat de către Filat aeroportul Chișinău? S-a făcut cu consimțământul tacit al unor ex-comuniști care au râvnit bani și funcții ei pretinzându-se liberali.
Incontestabil, meritul cel mai de seamă al lui Mihai Ghimpu constă în faptul că a menținut parcursul european al R.M. Atunci, emisarii lui Putin de peste Nistru, invitați la comanda lui Dodon au ridicat mâna asupra lui și nimeni nu a fost identificat și condamnat până acum.

Am asistat atunci la o sacrificare a PL și la neadmiterea alegerilor anticipate care l-ar fi adus la putere pe Dodon și toată clica lui printre care și actualii pro-europeni rătăciți.
Cine va uita faptul că fără a-i anunța pe Filat și Lupu președintele interimar a elaborat decretul privind ocupația sovietică și a venit la piatra din PMAN care nici până acum nu a mia fost înlocuită cu un monument care ne-ar consacra drept europeni unioniști autentici , dar nu flecari.
Greșesc enorm cei care susțin că Mihai Ghimpu s-a cramponat de putere. El era gata să cedeze Puterea în numele Unirii celor două state românești, adevăr pe care-l cunoaște mai bine ca nimeni alții președintele Băsescu.

El trebuie să curme marile neadevăruri care se spun despre Ghimpu. Mihai și-a făcut și își face în mod onest datoria de român.

În raportul prezentat congresului, Ghimpu a spus între altele: PL-ul nu a făcut doar promisiuni, dar și fapte concrete. Noi, liberalii, am luptat pentru dreptatea românească[...] Ultimul mandat al meu de președinte ar fi trebuit să fie unul din cele mai ușoare, dar n-a fost să fie. Va veni timpul când cetățenii vor înțelege. Noi luptăm pentru neam și țară, pentru oameni. Iată care este diferența dintre noi și ceilalți.
Deci, în aceste momente ale grelelor încercări prin care trece neamul românesc să lăsăm țara și pe Eminescu să ne judece după cum spunea marele Grigore Vieru. 

Sursa:Iurie Chirinciuc

luni, 29 octombrie 2018

Unde-i MILIARDUL sau cine-ți bagă mâna-n buzunar...


Dacă ar fi să credem celor spuse public de Plahotniuc că el n-a luat niciun leu din miliardul furat, atunci apare o simplă întrebare: unde-i MILIARDUL și de ce în patru ani de zile cetățenii nu cunosc nimic despre miliardul furat sau dacă a fost întors măcar ceva din acest miliard și unde s-au dus acești bani?
Fotografia postată de Mihai Ghimpu.


Și aceasta nu cumva din motivul, că Plahotniuc s-a înțeles cu Dodon să cheltuie miliardul furat după bunul lor plac: “Președintele” să-și repare clădirea prezidențială, zicând că banii sunt veniți din partea Președintelui Turciei(un stat acordă altui stat ajutor în baza unui Acord, nu prin vorbele lui Dodon, cum e cu povestea banilor pentru reparația clădirii prezidențiale), guvernarea pentru a acoperi cheltuielile care sunt mult mai mari decât veniturile, după ce Uniunea Europeană a refuzat să mai susțină financiar RM, fiindcă este un stat capturat. Și-n acestă situație, binomul Plahotniuc-Dodon a înțeles, că singura salvare este folosirea miliardului, cu ajutorul căruia ei pot deveni cei mai buni “gospodari” și cei mai “deștepți” conducători: plătind la timp salariile și pensiile, majorându-le pe alocuri cu câte unu-doi bănuți (în timp ce toate produsele și serviciile au crescut dublu); promițând apartamente pentru oameni cu proiectul “prima casă”; amăgindu-i cu drumuri bune pentru sate, care nu cred să reziste până la primăvară de prea multă grabă; ademenindu-i cu terenuri de joacă pentru copii, aduse de socialiști din banii nu știm cui, posibil tot din miliardul furat...

Voi, stimați prieteni, ce ziceți?
Eu zic, că după ce binomul a capturat puterea în stat și a pus aproape toți politicienii și oamenii de afaceri în genunchi (bineînțeles, în afară de cei care sunt cu PDM și PSRM), binomul Plahotniuc - Dodon a înțeles, că trebuie cumva să sustragă atenția celor mulți și naivi de la politica lor autoritară. 
Căci cu mulțimea nu te pui: te papă cât ai clipi din ochi și nu te mai pot ajuta nici procurorii și nici mașinile donate de Erdogan lui Dodon, care împușcă în mulțime cu apă... De aceea, salvarea lor este în folosirea neafișată a banilor întorși din miliardul furat, pentru a-și întări pozițiile, adică din nou în propriile interese!

“Dictum et factum”, adică “zis și făcut”:
și dă-i, măi frate, cu povești eroice de tipul: câte un drum asfaltat în fiecare sat; câte 1000 km de drum în 2018, iar în 2019 câte 1500 km; câte trei preoți la o biserică în fiecare sat (așa cum sunt trei în fruntea statului); majorări de pensii și salarii cu 20%, iar la unele categorii de salariați cică până la 90%; terenuri de joacă pentru copii... și toate acestea cu două-trei luni înainte de alegerile parlamentare!!!
Multe și nevrute, cu toate că finanțe nu sunt de-ajuns și după alegeri bugetul va crăpa în două, pentru că “creșterea economică”, pe care o invocă guvernarea lui Plahotniuc, este foarte mică și chiar imposibilă într-un un stat fără economie! Iar banii, care veneau din partea UE nu mai vin și nu-i exclus că n-o să mai vină nici din partea Băncii Mondiale și nici din partea Fondului Monetar Internațional... “Este, în schimb, miliardul”, - își zise binomul Plahotniuc - Dodon și noi suntem stăpân pe acești bani, nu Parlamentul European!
Iată de unde, bănuiesc, provin “veniturile mai mari la buget” și neașteptata “creștere economică” a Republicii Moldova, exact în perioada “domniei” binomului Plahotniuc- Dodon!

Citesc știrea BM: “Banca Mondială este îngrijorată de impactul pachetului de legi cu privire la reforma fiscală şi amnistia capitalului, adoptat de Parlamentul RM în luna iulie curent”, - astfel susţine directoarea Băncii Mondiale pentru Moldova, Anna Akhalkatsi. 
Cam târzie reacția, dar deloc întâmplătoare și nu exclud că va apărea una similară și din partea Fondului Monetar; astfel că, într-o bună zi, Republica Moldova, după ce a pierdut susținerea financiară din partea UE, o va pierde și din partea FMI și din partea BM! Și asta din cauza politicii defectuoase a binomului Plahotniuc-Dodon, care nu are nimic comun cu statul de drept și economia de piață. Acest lucru devine tot mai evident pentru oficialii diferitor instituții europene și mondiale. Și e știut, că Uniunea Europeană, Fondul Monetar sau Banca Mondială nu ajută statele, în care puterea este capturată, iar statul de drept și valorile democratice se află doar pe hârtie!
Nu poate să nu înțeleagă acest lucru binomul Plahotniuc-Dodon, odată ce acest fapt este conștientizat de toți politicienii; dar și cei doi, care au capturat integral puterea au înțeles că în cazul în care Republica va fi izolată și nu va avea susținere financiară, unicul colac de salvare pentru ei este utilizarea miliardului furat!!!

Iată, cred eu, motivul adevărat pentru care binomul Plahotniuc-Dodon n-are interes să deconspire soarta miliardului furat și refuză categoric să informeze opinia publică privind restituirea sau nerestituirea lui...
Plahotniuc, pentru a rămâne la putere și după alegerile parlamentare din februarie 2019, are nevoie stringentă de mulți bani pentru a pâcăli cetățenii, căci el știe cât de mult îl “iubește” “poporul moldovenesc”: și e de ajuns doar o scânteie, ca lumea să se ridice împotriva lui... Deaceea, important pentru el este ca cetățenii să-și primească măcar salariile și pensiile pe care le au, iar în preajma alegerilor să-i “amețească” cu ceva majorări și problema e ca și rezolvată... În caz contrar, “Finita la Comedia”, le cântă prohodul la ambii, căci oamenii îi vor lua în furci...
Iată de ce, oameni buni, chestiunea miliardului s-a transformat într-un “secret al anchetei”! Iată de ce miliardul furat este ascuns de ochii lumii! Iată de ce Raportul Krool-2, din care am fi putut afla câți bani s-au găsit și unde-s ei, stă ascuns în safeul lui Plahotniuc!


Iar dacă puneți la îndoială reflecțiile mele, tăiem tot ce-am scris cu bărdița și rămânem la vorba populară: “Cine-ți bagă mâna în buzunar, n-o bagă ca să-ți arate câți bani ai, ci ca să ți-i fure”!!!

Un articol de Mihai Ghimpu.

joi, 7 iunie 2018

Omul și savantul igienist Grigore Friptuleac

Aniversări : 75 ani !
Omul și savantul igienist Grigore Friptuleac !
Fotografia postată de Ion Cuzuioc.
Floarea din grădină
Răsare dimineața și
Inspirând vlaga de rouă
Purifică aerul zilei.
Triumfător razele soarelui
Unduiesc inima omului.
Luceferi blânzi coboară
Emanând în jurul nostru
Căldura sufletească așteptată.


  Cu distinsul doctor licențiat, savantul profesor universitar Grigore Friptuleac mă cunosc nici mai mult, nici mai puțin, peste jumătate de veac, cu alte cuvinte, de o viață. Îl cunosc din anii de studenție de la medicină. Chiar de studia la un curs cu câțiva ani mai mare, întâlnirile noastre se intercalau la diverse adunări de facultate. Facultatea noastră de sanitarie și igienă, cum se numea pe timpuri, nu era numeroasă, așa că noi, studenții, aveam posibilitatea să ne cunoaștem unii pe alții, cel puțin vizual dacă nu pe nume. 
  Pe tânărul student Grigore Friptuleac l-am memorizat și grație unor trăsături fizice și unui comportament personal. Un flăcău înalt de statură, uscățiv și cu o față cu ochii senini, care deconspiră simplitatea, modestia și înțelepciunea unui om venit de la țară, totdeauna atrage atenția celor din jur. Grigore Friptuleac a venit de la țară, din satul său scump cu un nume semnificativ Scumpia, de prin părțile Fălesti, satul ce l-a pornit la drumul mare ca să-l facă Om mare și necesar societății. Satul Scumpia, cu care se mândrește și astăzi savantul igienist cu renume mondial Grigore Friptuleac, l-a trimis pe tânărul Grigore a lui Efim Friptuleac la capitală, să învețe carte, să facă medicină, să ajungă Om mare și să fie de folos tuturor celor ce vor avea nevoie. Și Grigore Friptuleac n-a dezamăgit satul și a devenit omul pe care dânsul și l-a dorit. De aceasta m-am convins personal fiind în satul de baștină al doctorului savant Grigore Friptuleac, unde domnia sa și-a lansat cartea „De aici am pornit, din Scumpia !” scrisă cu dragoste și migală.

„… Aici, în satul Scumpia m-am format trecând prin greutățile timpului, cu și fără conștiință. Războiul, foametea, sărăcia, sănătatea șubredă, au lăsat urmele sale în diferite aspecte. Așa a fost perioada vieții de atunci care nu poate fi ștearsă din memoria omului!
  Amintirile de acele vremuri m-a făcut să aștern câteva file biografice, care reflectă nu doar timpurile grele, dar și epizoadele respective, uneori năstrușnice, așa cum puteau ele fi la un copil sau adolescent în condițiile specifice perioadei postbelice.” ne mărturisește autorul cărți, profesorul Grigore Friptuleac. Am citit cu interes această microenciclopedie a satului de baștină al autorului ca să mă conving câtă muncă a depus autorul ei la descrierea istorică a localității Scumpia, îmbogățind-o cu date și cifre culese cu mare trudă din arhivele noastre.

  Mai mult, autorul cărții Grigore Friptuleac a căutat cu atenție ca să descrie și datinile și obiceiurile strămoșești de pe timpuri și cele care s-au măi păstrat și sunt valorificate și astăzi. Cartea „De aici am pornit, din Scumpia !” a fost așteptată cu nerăbdare nu numai de autorul ei ca să vadă lumina zilei la editura „Pontos”, dar și de întreg satul, care la lansarea ei s-a adunat în incinta Gimnaziului local „Vasile Alecsandri” pentru a se întâlni cu băștinașul lor, profesorul universitar Grigore Friptuleac.

  Cartea pentru domnul Grigore Friptuleac a fost şi a rămas şi astăzi un atribut necesar, aidoma nasturelui de la cămaşă. Fiind setos de carte, de cunoştinţe Domnia Sa în niciun caz nu nega şi alte pofte, pasiuni studenţeşti, dansul, cântul, filmul, întrunirile studenţeşti, întâlnirile de suflet cu colegii de clasă, vecinii, rudele, apropiaţii din sat. Mai mult, nu se zgârcea să mai spună bancuri neordinare, să mai facă şi unele şotii de dragul bunei dispoziţii. Modest din fire, dar insistent, ambiţios la fapte, Grigore Friptuleac absolvă cu menţiune Institutul de Stat de Medicină din Chișinău (Astăzi Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițeanu) ca să i se propună să rămână asistent la catedra de igienă generală, urmând ca paralel să lucreze şi asupra tezei de doctor în ştiinţe medicale pe care o susţine cu brio în 1979. Colaborarea noastră mai fructuoasă a început pe când eu activam în calitate de medic şef adjunct al Casei Republicane de Educaţie Sanitară a Ministerului Sănătăţii din republică şi eram obligat, în virtutea funcţiei pe care o deţineam, să organizez diverse emisiuni televizate şi radiofonice, publicaţii în presa periodică, editare de broşuri şi agende, lecţii publice care vizau profilaxia maladiilor şi propagarea modului sănătos de viaţă. Şi cui aveai să i te adresezi în primul rând, dacă nu unui specialist igienist şi, mai ales, şi cu aptitudini creative. Evident, că mă adresam tânărului savant Grigore Friptuleac, care în scurt timp a şi prins măiestria creaţiei medicale. 
  Pe parcursul anilor am colaborat cu foarte mulţi colegi de breaslă, medici clinicieni, şefi de secţii, medici şefi, şefi de catedră, savanţi cu renume în lumea medicală şi nu numai, şi o bună parte din ei au recunoscut că una e să conduci o instituţie medicală sau să faci ştiinţă şi cu totul alta e să ieşi în faţa camerei de luat vederi la televiziune şi să vorbeşti în direct despre vreo boală şi măsurile de profilaxie a ei. Pe savantul Grigore Friptuleac şi astăzi îl putem vedea la televizor, vorbind liber, succint şi popular despre regulile igienice pe care ar trebui să le respecte omul, societatea în genere. Zeci de broşuri şi articole ştiinţifico – populare a semnat Grigore Friptuleac, de care se folosesc şi astăzi nu numai cititorii de rând, dar, de ce nu, chiar şi colegii de breaslă în munca lor cotidiană.
  Fiind un profesionist de înaltă valoare savantul Grigore Friptuleac citeşte cursuri la igiena mediului, igiena muncii, ecologia umană, promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate şi duce lucrări practice la nivelul cuvenit în mai multe limbi, organizează rezidenţiate în igienă şi le ţine cursuri. Mai mult, domnia sa este şi traducătorul manualului ,,Igiena comunală’’, autor a şase manuale şi a patru compedii pentru lucrări practice. De menţionat faptul, că pentru monografia ,,Igiena muncii în agricultură’’ (editura ,,Medicina’’, Moskova), la care este coautor, doctorul habilitat în medicină, profesorul universitar Grigore Friptuleac a obţinut titlul de laureat al premiului „F.F.Erisman” al Academiei de Ştiinţe Medicale din Rusia. Grigore Friptuleac a dat dovadă şi de un manager iscusit, fondând cursurile de ,,Ecologia umana’’ (a.2004) şi ,,Promovarea sănătăţii’’(a.2007) la facultăţile de medicină şi stomatologie. Sub oblăduirea lui au fost pregătiţi 8 doctori în medicină şi conduce activitatea ştiinţifică a 5 doctoranzi şi un competitor pentru teze de doctorat. Mai mulţi ani la rând tot Grigore Friptuleac a activat ca redactor la redacţia ,,Enciclopedia Moldovei’’ şi la editura ,,Cartea Moldovenească’’, a participat la redactarea a peste 30 de cărţi şi culegeri ştiinţifice şi ştiinţifico-populare.
  Graţie lui Grigore Friptuleac studenţii de la medicină, ba şi profesorii lor se bucură de întâlniri spirituale cu scriitori, regizori, artişti, oameni de cultură. Fiind invitat la aceste întâlniri de suflet, am observat cu câtă responsabilitate o face bunul meu coleg de breaslă mai mare şi prieten Grigore Friptuleac întru trezirea conştiinţei naţionale şi cunoaşterea adevărului istoric al neamului şi a identităţii naţionale de veacuri hărăzite. Întâlnirile de suflet cu oamenii de cultură din ţară au devenit deja o tradiţie în activitatea catedrei de igienă generală a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţeanu’’ pe care a condus-o cu brio doctorul habilitat în medicină, profesorul universitar Grigore Friptuleac mai bine de 17! ani. Activitatea creativă a Domniei Sale este preţuită de către colegii săi de peste hotare, care l-au ales membru de onoare al Societăţii Ştiinţifice de Igienă şi Sănătate Publică din România, membru al colegiului de redacţie al revistei de Igienă şi Sănătate Publică din România, membru al colegiului de redacţie a revistei ,,Zdorovia Naroda’’ din Ukraina.
  Mai are o calitate deosebit de inteligentă domnul Grigore Friptuleac, aceea de-a nu-şi uita prietenii şi cunoscuţii, ca să-i onoreze cu prezenţa sa la diferite manifestări legate de unele evenimente personale. M-a bucurat nespus de mult şi pe mine când l-am văzut la Uniunea Scriitorilor pe Grigore Friptuleac în fruntea delegaţiei de profesori universitari de la medicină ca să vină şi să spună un cuvânt de bine la adresa mea cu ocazia jubileului. Sunt cuvinte, fraze de protocol, de serviciu şi, cuvinte spuse din suflet, de la inimă. Probabil ca aceste urări de bine sunt pe cât de simple, pe atât de sincere şi bogate spiritual.

  Asta am avut şi eu a scrie, de la inimă, un cuvânt bun despre un apropiat al sufletului meu, pre nume Grigore Friptuleac, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, care zilele acestea marchează trei sferturi de veac de la nașterea sa. La mulți ani cu sănătate, pace și lumină în suflet pentru noi realizări de valoare, drag prieten și coleg de breaslă!

Un material realizat de distinsul medic, scriitor Ion Cuzuioc

Fotografia postată de Ion Cuzuioc.

Fotografia postată de Ion Cuzuioc.

Fotografia postată de Ion Cuzuioc.

Fotografia postată de Ion Cuzuioc.

Fotografia postată de Ion Purice.

"E ceva putred în Sănătatea noastră!”


Azi în Ședința de plen a Parlamentului ni s-a adus la cunoștință informația că banii pentru Programul național de promovare a sănătății (promovare, profilaxie, prevenție) nu s-au cheltuit. În timp ce obiectul de Promovare a sănătății din curricula universității de medicină, dacă ”nu a dispărut, atunci e pe cale de dispariție”, de ce?
Tot aici, Comisia protecție socială, sănătate şi familie recomandă Ministerului Educației să vină cu programe clare de instruire, inclusiv  obiectul de ”Promovare a sănătății”  în instituțiile de învățământ.
Vreau să amintesc că ceea ce se întâmplă acum în Serviciul de Stat a Sănătății Publice pe termen lung și scurt, va duce la riscul către ”o comă profundă”  a stării de sănătate a populației din Moldova...
2015, flashmobul „Munceşte sănătos” organizat de CNSP

marți, 6 martie 2018

Ion Pavel - medicul diabetolog român


 

La 6 martie 1991 a decedat medicul diabetolog român, Ion Pavel (Ionel S. Pavel)- fondatorul diabetologiei românești. 🇷🇴

Fost profesor la Clinica de Boli de Nutriție și Diabet din cadrul Spitalului Cantacuzino, membru corespondent al Academiei Române din 1963, devenind membru titular al Academiei Române din 1990, membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris din 1976.

Principale domenii de activitate au fost diabetul și fiziopatologia biliară. În 1939 profesorul universitar dr. Ion Pavel inițiază „Registrul de Diabet”. În 1944 publică monografia Le Diabète, prima de acest gen din România și printre puținele publicate în lume, pentru care primește în 1946 premiul Academiei de Știință de la Paris. În 1941, la Spitalul Cantacuzino, el înființează Centrul antidiabetic care ulterior se transformă în Clinica de diabet, iar centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colțea la Spitalul Cantacuzino.

O preocupare specială a academicianului Pavel, un adevărat vizionar și deschizător de drumuri, a fost profilaxia diabetului zaharat. Principiile și metodele sale de lucru au fost omologate și adoptate practic în întreaga lume.

Numele de Ionel Pavel este întâlnit rar, I. Pavel a semnat lucrările sale sub numele de Ion Pavel. Profesorul s-a stins din viaţă la vârsta de 94 de ani.