Biroul Naţional de Statistică
informează, că în anul 2014 veniturile disponibile ale populaţiei
au constituit în medie pe o persoană pe lună 1767,5 lei, fiind în creştere cu 5,1% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele
preţurilor de consum)[1] veniturile populaţiei au
rămas la nivelul anului precedent .
Cea mai importantă sursă de venit a populaţiei sunt câştigurile salariale,
cu o pondere de 41,6% din total venituri disponibile, nivelul anului 2013.
Activităţile pe cont propriu reprezintă 16,1% din veniturile medii lunare
ale unei persoane, preponderente fiind activităţile individuale agricole cu o
pondere de 9,5%. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală
non-agricolă au contribuit la formarea veniturilor populaţiei în proporţie de
6,6%.
Figura 1. Structura
veniturilor disponibile, anul 2014
Prestaţiile sociale sînt a doua sursă de venit după importanţă, în medie
acestea constituie 20,2% din veniturile medii lunare ale populaţiei.
Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul
precedent, în special din contul pensiilor (vezi anexa, tabelul 1).
Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă semnificativă
pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,6% din total
venituri sau cu 0,3 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul 2013.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din
mediul urban au fost în medie cu 605,4 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ
cu mediul rural. Pentru populaţia din mediul urban principalele surse de
venituri sunt activitatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în
proporţie de 54 la sută şi prestaţiile sociale – 19,4% (vezi anexa, tabelul 2).
În cazul populaţiei din mediul rural, activitatea salariată la fel este cea mai
importantă sursă de venit (28,4%), dar contribuţia acesteia este practic de 2
ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din
activitatea individuală agricolă au asigurat 18,1% din totalul veniturilor
disponibile.
Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o
proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în
venituri fiind de 23,4% faţă de 12,2% în cazul populaţiei din mediul urban. În
afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică şi o contribuţie
mai mare a prestaţiilor sociale, 21,2% din total venituri comparativ cu 19,4%
în mediul urban (vezi anexa, tabelul 2-3).
Mărimea medie a veniturilor este determinată şi de componenţa
gospodăriilor. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane descresc pe
măsura majorării numărului de persoane în gospodărie, dar şi în dependenţă de
numărul de copii prezenţi în gospodărie.
Figura 2. Mărimea medie a veniturilor disponibile după
principalele caracteristici ale gospodăriei, anul 2014
Veniturile disponibile ale populaţiei în proporţie de 89,7% sunt acoperite
din surse băneşti, iar 10,3% reprezintă veniturile în natură. În termeni
absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1584,8 lei lunar în medie pe o
persoană, iar cele în natură – 182,7 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti sunt preponderente pentru mediul
urban (96,1%), iar în cazul populației rurale contribuţia acestora este de 83
la sută (vezi anexa, tabelul 2-3).
Cheltuielile medii lunare
de consum ale populaţiei în anul 2014 au constituit în medie pe o persoană 1816,7
lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 2,3% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor
de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 2,7% mai puţin comparativ cu anul
2013. Scăderea cheltuielilor a fost determinată de creșterea prețurilor la
produse alimentare și nealimentare[2], dar și nivelul real al
veniturilor realizate de populație.
Cea mai mare parte a cheltuielilor rămîne a fi destinată necesarului de
consum alimentar – 43,8%, sau cu 1,0 punct procentual mai mult comparativ cu
anul 2013. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,9% din
cheltuielile totale de consum (– 0,3 p.p), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,6% (+ 0,3 p.p). Celelalte
cheltuieli au fost direcţionate pentru sănătate (5,6% faţă de 5,7% în anul
2013), transport (4,4% faţă de 4,7%), comunicaţii (4,3% faţă de 4,2%), dotarea locuinţei (3,5% faţă de 3,6%), învăţămînt (0,7% faţă de 0,8%), etc.
Figura 3. Structura
cheltuielilor de consum, anul 2014
Dat fiind că populaţia
din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de
consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 562,0 lei sau de 1,4 ori mai
mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural. În mediul urban, pentru
asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 42,1% din
cheltuielile lunare de consum (40,9% în anul 2013), iar în rural – 45,6%
(44,9%). Totodată, populaţia urbană comparativ cu cea rurală cheltuie mai mult
pentru întreţinerea locuinţei (20,0% faţă de 17,9%), transport (4,8% faţă de 3,9%),
servicii de comunicaţii (4,6% faţă de 4,0%), hoteluri şi restaurante (2,3% faţă
de 0,6%), servicii de agrement (1,7% faţă de 0,8%).
În structura
cheltuielilor de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti –
90%, celor în natură le revine respectiv 10% (vezi anexa tabelul 4-6). În
gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,9% şi de regulă
reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei
(rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în
natură sunt mai semnificative (16,3%), dat fiind acoperirii necesarului de
consum alimentar din contul produselor obţinute din activitatea agricolă pe
cont propriu.
Evoluţia trimestrială a
veniturilor populaţiei a înregistrat tendinţe de creştere pe parcursul anului 2014, de la 1651,1 lei în
trimestrul I pînă la 1877,8 lei în trimestrul IV (+13,7%). Dacă considerăm
nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm aceleaşi tendinţe, însă ritmul
de creştere a veniturilor în trimestrul IV faţă de trimestrul I este de 10,8%.
Contribuţia activităţilor salariale s-a redus în a doua jumătate a anului în
favoarea transferurilor din afara ţării și activității individuale în sectorul
non-agricol (vezi anexa tabelul 7).
Figura 4. Evoluţia trimestrială a veniturilor disponibile în anul 2014
Evoluţia trimestrială a
cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei.
Astfel, cel mai puţin populaţia a cheltuit în trimestrul I – 1733,7 lei, iar
cel mai mult în trimestrul IV – 1893,7 lei. Ponderea cheltuielilor pentru
produse alimentare a înregistrat tendinţe fluctuante pe parcursul anului, cea
mai mică fiind înregistrată în trimestrul IV (42,9%), şi cea mai mare – în
trimestrul II (44,9%) (vezi anexa, tabelul 10).
Anexele sunt disponibile pe
pagina oficială la adresa http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4691
Sursa: statistica.md
P.S. Că bine mai trăim, nu mai putem de bine...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu