duminică, 14 februarie 2016

Ziua Internațională a Copiilor bolnavi de cancer - 15 februarie

Ieri, încă o data m-am convins că o mare parte din populația noastră are nevoie de informare, dar și că reacționează rece și timorați.
Anual, la data de 15 februarie este marcată Ziua Internațională a Copiilor bolnavi de cancer, de aceea am încercat câtuși de puțin să sensibilizăm societatea.
Copilăria este timpul nevinovăției și bucuriei.

În fiecare an, mai mult de 250.000 de copii și adolescenți cu vârsta sub 20, sunt diagnosticați cu #cancer, 90000 nu supraviețuiesc. Mult mai multe rămân nediagnosticate și raportate.  80% din acești copii provin din țări cu venituri mici și medii în cazul în care sistemele de sănătate sunt slabe, serviciile de sănătate sunt adesea inaccesibile și medicamente esențiale fie nu sunt disponibile sau prea scumpe(OMS). Chiar și țările dezvoltate se confruntă cu afecțiunile legate de tumorile maligne în rândul copiilor.
În anul 2014 în Republica Moldova s-au înregistrat:
-62 cazuri cu vârsta între 0-14 ani;
-78 cazuri cu vârsta 15-24 ani.
Simptome persistente în diagnosticarea și prevenirea la timp:
-pete albe în ochi, umflarea ochiului, orbire și orice alt semn neobișnuit;
-umflături: abdomen și pelvis, cap și gât, membre, testicole, glande;
-temperatură, pierdere în greutate și apetit, paloare, oboseală, răniri și sângerări, cu ușurință;
-dureri: oase, încheieturi, spate și fracturi, cu ușurință;
-semne neurologice: schimbare în purtare, în echilibru, dureri de cap, lărgirea capului.
Boala este extrem de invazivă, afectând grav persoana la nivel biologic, psihologic și social, iar pentru cele mai bune rezultate obținute în lupta cu boala e necesar ca tânărul/copilul să fie diagnosticat într-o fază incipientă a bolii pentru a i se da cele mai mari şanse de vindecare și recuperare completǎ. Prin urmare profilaxia, prevenirea și diagnosticarea la timp joacă un rol esențial.
Depistarea #cancerului la copii poate fi dificilă, fiindcă ei sunt în perioada de vârstă unde nu toți pot vorbi și se exprima pe înțelese, de aceea părinții trebuie să meargă sistematic cu copiii la control.
Viața, are prioritate și noi avem datoria civică să-i ajutăm pe cei mai triști ca noi!!!

#FIISCHIMBAREA








                                                               





































































Foto: Mihaela Colbasiuc

miercuri, 3 februarie 2016

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului

                 Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2016 

               „Eu pot. Noi putem să învingem cancerul”

  De Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului*, mesajul de sensibilizare adresat populației, vine nu doar să mai constate odată gravitatea problemei cancerului, dar și subliniază necesitatea eforturilor la nivel colectiv și individual pentru aplicarea soluţiilor deja cunoscute în prevenţia, depistarea precoce și tratamentul acestei patologii grave.


Sloganul „Eu pot. Noi putem să învingem cancerul” sugerează că povara bolii ar putea fi redusă dacă cetățeanul va reflecta și aplica în practică măsurile posibile în beneficiul familiei, al comunităţii și al său propriu. Or prin sensibilizarea și educația cu privire la cancer, mobilizarea autorităților și cetățenilor de a acționa împotriva acestei maladii pot fi salvate anual milioane de vieți.
 Deși cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial, anumite forme ale maladiei pot fi evitate și sănătatea în general poate fi ameliorată prin adoptarea unui mod de viață mai sănătos. Anumite forme de cancer pot fi vindecate, iar șansele de vindecare se pot majora considerabil la depistarea bolii într-o fază incipientă.
 La nivel mondial anual mor de cancer 8,2 milioane de oameni, dintre care – 4 milioane, prematur (în vârstă de 30 – 69 ani). Majoritatea deceselor cauzate de cancer (70%) sunt înregistrate în ţările mediu şi slab dezvoltate. În Europa, cu 3,2 milioane cazuri noi şi 1,7 milioane decese anual, cancerul reprezintă a 2-a cauză importantă de morbiditate şi deces.
 Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 20% din decesele prin cancer în ţările în curs de dezvoltare sunt determinate de infecţiile cu papillomavirus uman(HPV) şi virus hepatitic B (HBV), asociat neoplasmului de col uterin, incidenţa crescută fiind legată de absenţa infrastructurii suficiente pentru controlul agenţilor infecţioşi oncogeni, absenţa serviciilor preventive şi de screening pentru majoritatea populaţiei, alimentaţie nesănătoasă şi prevalența înaltă a factorilor de risc.
 Datele statistice referitoare la Republica Moldova indică prezența a cca. 48 000 de persoane diagnosticate cu cancer, anual peste 6 000 de bolnavi decedează, maladiile oncologice fiind a doua cauză principală a mortalităţii după maladiile cardiovasculare, ele constituind astfel o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate şi societate.
 Printre principalii factori responsabili de creşterea riscului de dezvoltare a cancerului, determinaţi de stilul de viaţă este consumul de tutun. La nivel mondial el cauzează peste 20% din decesele de cancer în genere și aproximativ 70% din decesele de cancer pulmonar. În Republica Moldova fumatul este printre cele mai răspândite vicii dăunătoare sănătăţii, plasat pe locul 2 ca factor de risc pentru bărbați și pe locul 5 pentru femei, acesta provoacă peste 10% din totalul de decese înregistrate prin boli netransmisibile. În republică, 48,5% bărbaţi şi 8,2% femei sunt fumători activi, din ei au inițiat fumatul până la 15 ani – 21,5% de bărbați și 2,2% de femei.
 Factorii de risc nutriţionali, precum consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharurile şi sarea, consumul redus de fructe şi legume, precum și consumul nociv de alcool și inactivitatea fizică sunt responsabili de peste 30% din decesele provocate de cancer al sistemului digestiv, de sân și prostată. Conform datelor Studiului național privind evaluarea factorilor de risc pentru bolile cronice netransmisibile, cca. 66,6% din populație consumă mai puțin de 5 porții de fructe și/sau legume, consumul mediu constituind doar 2 porții/zi. 1/3 din populație (32,4 %) consumă produse alimentare procesate cu conținut sporit de sare cu o predominare în zona urbană (36,3%) spre deosebire de cea rurală (29%).
 Deşi incidenţa prin cancer în Republica Moldova este mai scăzută decât media europeană, cazurile noi înregistrate sunt în permanentă creștere. Astfel, doar în ultimii 10 ani, incidenţa prin cancer – cazuri noi – la 100 mii populaţie a crescut de la 193,4 în anul 2005, până la 249,2 în anul 2014. Primii în acest top sinistru fiind cancerele colonului şi al rectului (12,2%), urmate de cancerul glandei mamare (10,6%), cancerului pulmonar cu 10,2% și cancerul de piele – 10,1%.
 În ce privește nivelul mortalităţii prin cancer, rata standardizată a acesteia pentru toate tipurile de cancer a constituit în anul 2014 170,1 decese la 100 mii populaţie, cauzate mai frecvent de cancerul pulmonar (774 decese), cancerul colonului şi rectului (773 decese), cancerul glandei mamare (605 decese) și cancerul stomacal (409 decese).
 În anul 2013, OMS a lansat Planul de Acţiune globală pentru prevenţia şi controlul bolilor netransmisibile 2013-2030, prin care se propune de a reduce cu 25% mortalitatea prematură prin cancer, patologie cardiovasculară, diabet şi boli cronice respiratorii la nivel global, prin: creşterea implicării politice în prevenţia şi controlul cancerului; coordonarea şi intensificarea cercetărilor în domeniul patologiei oncologice şi a mecanismelor carcinogenetice; dezvoltarea strategiilor de prevenție şi control; generarea unor noi cunoştinţe şi diseminarea celor existente; dezvoltarea standardelor/instrumentelor pentru ghidarea planificării şi implementării intervenţiilor preventive, pentru depistare precoce, tratament şi îngrijire paliativă; fortificarea sistemelor de sănătate la nivel naţional și local pentru a putea asigura vindecarea şi îngrijirea pacienţilor cu această patologie; asigurarea asistenţei tehnice pentru transferul rapid şi eficient al celor mai bune intervenţii practice, în ţările mai slab dezvoltate.
 Reieșind din provocările cu care se confruntă Republica Moldova în controlul cancerului, grupul de lucru multidisciplinar al Ministerului Sănătății a elaborat proiectul Programului național de control al cancerului pentru anii 2016 – 2025, care urmează să fie aprobat de Guvern. Scopul acestui program este orientat spre reducerea mortalității de cancer cu 7% prin asigurarea accesului universal la servicii de prevenire, diagnostic și tratament de calitate.
 În diferite activităţi de informare şi distribuire a materialelor referitoare la prevenirea cancerului, acţiuni de mediatizare a materialelor promoţionale şi de organizare a unor întâlniri informative asociate Zilei Mondială de Luptă împotriva Cancerului, organizate de lucrătorii medicali, se va recomanda populației pentru prevenirea cancerului:
* evitarea fumatului şi a expuneri la fumul de țigări;
* menținerea greutății corporale în limite normale pe tot parcursul vieții;
* adoptarea unui mod de viață cu activitate fizică cel puțin 30 de minute în fiecare zi;
* limitarea consumul de alimente cu conținut crescut în grăsimi sau scăzut in fibre, a băuturilor îndulcite cu zahăr, folosind mai multe fructe, legume și cereale;
* limitarea consumului de carne roșie, a cărnii procesate, băuturilor alcoolice, de sare și alimente procesate cu sare.
* respectarea la locul de muncă a instrucțiunilor privind sănătatea și securitatea în muncă pentru a vă proteja de substanțele cancerigene.

Asemenea soluţii de prevenţie, sunt deplin aplicabile de oricine are voință și e convins că poate învinge cancerul.
 Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului constituie iniţiativa Uniunii Internaţionale pentru Controlul Cancerului, organizaţie neguvernamentală, care uneşte comunitatea în lupta împotriva cancerului, în vederea reducerii poverii globale prin cancer, promovării echităţii şi integrării controlului cancerului în agenda mondială pentru sănătate şi dezvoltare.
Info: cnsp
Poza simbol: 15 februarie - Ziua Internațională a Copilului cu Cancer

vineri, 29 ianuarie 2016

”Jos Mihai Ghimpu!”

  
Bravo celora care acum o săptămână i-au spart capul lui Mihai Ghimpu.
Aşa-i trebuie! A găsit ce-a căutat!
Pentru că  acesta n-ar fi mărşăluit joia trecută în niciun caz prin oraş în pas cadenţat, între Igor Dodon şi Renato Usatâi, ca să ceară libertate pentru Grigori Petrenko, patriotul care se pregătise cu grupul militar „ANTIFA” să scalde republica în cea mai paşnică baie de sânge. Laşul preşedinte liberal n-ar fi mers împreună cu poporul la Televiziune, ca să ceară timp de emisie pentru Renato Usatâi, pentru ca republica să asculte frumoasele lui expresii de penitenciar cu „îl voi vârî pe Timofti sub asfalt” şi altele sau cu mărturisirile lui sincere că el acţionează după scenarii pe care i le elaborează zilnic FSB-ul rusesc. (Iar înregistrările telefonice ale lui Filat, filmările din alcovul acestuia, faptul că dânsul cunoaşte cu două-trei zile mai înainte tot ce gândesc Candu şi Gurin, dovedesc că el nu e ca alţii un laudă-mă gură că ţi-oi da friptură).
Ghimpu n-ar fi cerut de la conducerea TVM ca lui I. Dodon să i se dea dreptul să rupă harta României Mari la televizor şi seară de seară să le transmită telespectatorilor salutări cordiale din partea lui Putin şi a tovarăşei Greceanâi.
Desigur că acest trădător, Mihai Ghimpu, dacă nu intra cu deputaţii săi în guvernul impostorului Filip, ar fi fost invitat şi el să participe, ca toată lumea de bună-credinţă, la Mitingul Interfrontului de duminică din Piaţa Marii Adunări Naţionale, căreia (ţinâd cont de faptul că liderii prevăzători ai ”Platformei DA” i-au expulzat încă în vară pe toţi unioniştii-mucoşi de la ”Tinerii Moldovei” şi ”Alianţa 2012”)  ar trebui de urgenţă să i se schimbe denumirea în Piaţa NU! (Niciodată Unirea!), şi ar fi stat între Dodon şi Usatâi, dar şi lângă Hadârcă, pentru ca să dovedească întregii lumi că, chiar împărţit pe bucăţele, partidul lui este unitar ca niciodată.
El îşi merită pe deplin numele de „Iuda”, pentru că l-a trădat pe Iisusul socialismului moldovenesc Igor Dodon şi pe dumnezeul rakeţilor bălţeni Renato Usatâi şi n-a venit cu ei, ca să-i aclame pe vorbitorii patrioţi care au rostit nişte adevăruri fundamentale (avocata Ursachi: „Eu nu mă tem de Moscova, ci de Plahotniuc”; R. Usatâi: „Deputaţilor le vom pune coroane de flori pe morminte, o să-i terminăm…, o să-i facem scrob”; A. Barbăroşie: „Здравствуйте, мои молдaване!”. A. Tulbure: „Să trecem Moldova printr-un proces de dez-naţificare!”; V. Dolganiuc: „Ţara e unită ca niciodată! Pe toţi – moldoveni, români, ruşi, bulgari, găgăuzi – ne uneşte ura contra lui Plahotniuc; I. Dodon: „Ştefan cel Mare se bucură când ne vede uniţi contra lui Plahotniuc: I. Hadârcă: „Să le fie ruşine celora care n-au venit aici”; Dinu Plângău: „Poporul s-a unit, indiferent de limbă”; I. Ceban: „Pe cele 57 de „iude”, care l-au votat pe Filip, o să le pun la dubă”; V. Năstase: „Libertate deţinutului politic Grigori Petrenko!”; A. Slusari: „Iată, în sfârşit azi, a apărut Naţiunea Moldovenilor!” şi multe alte dovezi că Ghimpu trebuie să-şi ceară iertare de la popor, pentru că n-a fost alături de el atunci când acesta a trecut, cu strigăte de „Ura!”, ”Maldova!” şi „Da!”, în tabăra lui Dodon şi în şatra lui Usatâi.
Dacă acest laş ar fi participat la acest miting al fraternităţii poporului ar fi aflat şi el: că e totuna încotro să ne ducem, către Uniunea Europeană sau către Uniunea Euroasiatică (după cum a spus în aceeaşi zi la televizor I. Dodon: „După alegeri, noi vom anula toate deciziile de eurointegrare”, iar R. Usatâi: „Iar pe iniţiatori – îi vom aresta!”, că e totuna ce denumire are limba, că, în sfârşit, la 24 ianuarie (dar nu cel din 1859, ci cel din 2016) s-a născut „poporul şi naţiunea moldovenească” (a spus A. Slusari), că Gr. Petrenco şi grupul lui, cărora li s-au găsit apartamentele pline cu armament, sunt de fapt „deţinuţi politici”, că „poliţia a atacat populaţia paşnică pentru că a vrut să intre-n Parlament”, că pe Ghimpu l-au bătut (cum a afirmat deputatul I. Ceban) „cei care au votat pentru el” (adică eu şi alţii ca mine, pentru că nu s-a înfrăţit cu Satana care să ne ducă pe toţi în Paradis), iar Plahotniuc, acest individ periculos, trebuie distrus, chiar dacă pentru asta urmează să aruncăm planeta în aer, să distrugem ţara şi să fie lichidat tot poporul.
De aceea, strig şi eu cu mulţimile:
– Jos Ghimpu!
 Eu, ca şi toată lumea bună, vreau alegeri anticipate.  Ca să-l avem, aşa cum s-au înţeles liderii manifestanţilor, preşedinte al republicii – pe Usatâi (îndeajuns am avut oligarhi la putere, acum noi vrem să avem în fruntea statului şi un bandit, cu acte în regulă, eliberate de celebra grupare de la Solnţevo), care a promis generos că va mări salariile cetăţenilor de 20 de ori şi pensiile de 40 de ori; (să-l ajute Cel de Sus!), prim-ministru – pe Dodon, care s-a angajat să federalizeze Republica Moldova cu Transnistria, apoi – şi cu Federaţia Rusă, cea care, odată cu instalarea lui în fruntea Guvernului, ne va da gazele şi petrolul, ca unor fraţi mai mici, pe gratis, iar procuror general al republicii – pe intransigentul Andrei Năstase, ca acesta să-i pună pe toţi hoţii la răcoare. Întâi pe Plahotniuc, cu toată caracuda lui. Apoi şi pe alţi hoţi de miliarde. Acest fiu al Dreptăţii îl va închide numaidecât, cerând de la Interpol ca să fie extrădat, pe naşul său Victor Ţopa, care în numai 3 luni de zile, cât a fost director al Aeroportului Air-Moldova în timpul guvernării lui Voronin, a luat un credit de un miliard de lei, care s-a volatilizat, ingeniosul manager punând drept gaj toate depozitele şi veceurile aeroportului, care acum, spun cei care le-au reevaluat, nu trag toate împreună nici la un milion de lei.
Ilan Shor, alt hoţ de miliarde, va face şi el închisoare, cu atât mai mult cu cât aeroportul, despre furtul căruia toţi (cei plătiţi) tac mâlc, s-a anunţat zilele trecute că i-ar aparţine tot lui. Cu condiţia ca între timp Shor să nu se mai autodenunţe o dată şi să afirme că restul de 200 de milioane din miliard i le-a dat lui A. Năstase (fără chitanţă, fără martori, fără nicio probă de transfer sau donaţie de lichidităţi, aşa cum a procedat acesta, şi pe bună dreptate, în cazul lui Filat).
Apoi tot omul legii îl va pune la dubă, în sfârşit, şi pe Oleg Voronin, alt hoţ de miliarde, despre care nu se mai spune nimic, ca şi cum ar fi om cinstit, ca şi babacul său. Veaceslav Platon a furat şi el peste 60 de milioane de euro de la „ASITO” şi sunt convins că după alegerile anticipate procurorul general va cere categoric Moscovei, dacă aceasta nu va dori s-o pună de mămăligă, să-l extrădeze, ca sus-numitul să-şi cheltuie banii aici în patrie, şi să mai îmbogăţească şi producătorii noştri de făină de porumb, fostul (sau şi actualul) şef de la „ASITO” mărturisind într-un interviu că el pleacă cu avionul aproape zilnic la Moscova doar ca să mănânce mămăligă, pe care bucătarii de acolo ştiu s-o prepare cu mult mai gustos decât cei de la noi. Desigur, şi Zinaida Greceanâi va fi arestată pentru creditul de 74 de milioane de euro luat de la BEM  de către soţul ei, despre care ea a mărturisit recent că nici nu-l cunoaşte.
Iar împreună cu ea va face puşcărie şi oligarhul Igor Dodon (cu zeci de restaurante şi hoteluri cumpărate din banii Federaţiei Ruse, pe care ţara-prietenă i-i trimite ca el să desfăşoare în R. Moldova un „război civil paşnic”), or, anume liderul socialist a început devalizarea Băncii de Economii, a pus preţuri exagerate, cerute de Federaţia Rusă, la gaze, fapt pentru care Iulia Tâmoşenko, fost prim-ministru al Ucrainei, a făcut ani grei de puşcărie. A. Năstase (luni la emisiunea „În profunzime” a vorbit ca un şef de stat: „Oprim pe doi ani de zile orice discuţie despre integrarea europeană”, ca să se poată ocupa cu stârpirea corupţiei, bănuim) va face ca toate cele 18 dosare penale pe numele lui Renato Usatâi să fie puse pe rol ş.a.
Iată ce nu înţelege Ghimpu: că ţara noastră n-ar fi ţară dacă n-ar avea atâţia hoţi. Iar hoţiile, au dovedit acest lucru mai întâi agrarienii, apoi comuniştii, iar acum şi democraţii, sunt cele care consolidează statalitatea noastră.
Cu cât mai multe miliarde vor fi furate, cu atât niciuna dintre ţările sau uniunile statale  care doresc lichidarea noastră ca stat (România, spre exemplu, sau Uniunea Europeană) n-o să mai dorească s-o facă, pentru că ulterior  vor trebui să-şi asume toate datoriile făcute de ai noştri în numele „bunăstării oamenilor” (deşi noi ştim cine sunt acei oameni, puţini de tot la număr).
Ghimpu nu-mi mai place şi pentru faptul că el se zbate pentru nişte posturi în Guvern pe care le  ocupă oamenii lui, pe care însă le pot ocupa alţii cu acelaşi succes.
De ce n-ar fi bun Batrâncea ca ministru al Educaţiei în locul Corinei Fusu? Ca să facă, în sfârşit, ordine în istoria noastră, trecută şi viitoare, chiar dacă la şcoală a avut la acest obiect doar note de „5”, exact cele pe care le avuseră şi părinţii lui când erau aceştia elevi: prin anii ’50?
Grigori Petrenko ar fi potrivit ca ministru al Apărării, în locul lui Şalaru, or, el are deja câteva tancuri ascunse în pădurea de la Orhei.
Iar guvernul lui Pavel Filip e un guvern neputincios, care se bâlbâie şi când tace, ca şi primul lui ministru. Spre deosebire de noi, cei care ieşim să protestăm în Piaţă, el nu ştie ce vrea.
O altă prostie a lui Ghimpu e aceea că dânsul se ţine cu mâinile şi picioarele de jilţul lui de deputat şi nu vrea să cedeze benevol puterea marilor reformatori, lui I. Dodon, de pildă, care prin fraza să: „Mi-i groh… gro… gro-ază… de ce se întâmplă”, spusă ieri la televizor, sau lui R. Usatâi care vorbea, în aceeaşi emisiune, de „covăţica puterii”, ambii dând de înţeles cu grohăiturile şi coviţăiturile lor că vor să ajungă cât mai curând la troaca puterii. Faceţi-le drum, în numele păcii pe pământ, domnilor şi doamnelor guvernanţi, deputaţi, alegători! Fie-vă milă de ei!
Ghimpu şi-a argumentat „trădarea” pentru că se vrea în Europa.
Ian staţi, oameni buni, dar cine ne dă pe noi afară din Europa?!
Dacă vom intra în componenţa Transnistriei sau a Federaţiei Ruse, nu tot între Prut şi până dincolo de Nistru vom rămâne, adică în Europa?
Iată de ce nu-mi place Ghimpu, pentru că e demagog.
Iar eu mă bucur sincer când cei de la tribune îi spun omului nostru necăjit, nedreptăţit, răcit secretul sărăciei şi al durerilor lui nesfârşite de cap: „Tu n-ai pentru că el are!” El – adică Plahotniuc. El – adică Ghimpu.
Nu cunosc câte bogăţii are Plahotniuc. De el trebuie să se ocupe justiţia. Inclusiv Interpolul. Şi cât mai curând! Şi să fie pus să restituie ţara capturată celor trei lideri incontestabili ai poporului răzvrătit.
Ştiu însă că Ghimpu are, după manifestaţiile de săptămâna trecută, o comoţie cerebrală, pe care îl rugăm să o întoarcă poporului. Acum, cât nu-i târziu. Căci, dacă se mai întâlneşte o dată cu poporul, s-ar putea s-o păţească şi mai rău.
Cu el nu te pui!
Zadarnic strigă cei care strigă, de la geamurile Guvernului şi ale Parlamentului:
– Jos poporul!
El nu mai are unde cădea, şi nici ce pierde.
Viitorul e al lui, şi al celora care se conduc de spusa genială a domnului Lenin, învăţătorul tovarăşului Dodon, că doi paşi înapoi înseamnă totdeauna un pas înainte.
Nicolae DABIJA
Sursa:http://www.literaturasiarta.md/

vineri, 15 ianuarie 2016

Declarație oficială Vitalie Ciugureanu

Declarație oficială.
     Doresc să spun ceva referitor la PL şi la Domnul Mihai Ghimpu. Nu sunt membru PL şi niciodată nu m-am întâlnit cu niciunul din deputații PL în viața reală. Am discutat doar cu Domnul Anatol Şalaru şi cu Domnul Gheorghe Brega, aici pe facebook referitor la tema Martirului Dr. Daniel Ciugureanu. Am avut chiar şi o discuție telefonică cu Domnul Gheorghe Brega în vara anului trecut. Ah, da, am dat mâna cu Domnul Dorin Chirtoacă în Aprilie 2009, când mă aflam în primele rânduri printre protestatari. Atunci cu Dlui au dat mâna mai mulți tineri fără a se prezenta.

   Vreau să menționez cu toată responsabilitatea că aceste gânduri sunt ale mele. Nimeni niciodată nu m-a obligat să scriu ceva. Nimeni niciodată nu m-a rugat să scriu ceva. Nimeni niciodată nu mă va obliga să scriu ceva. Niciodată nu voi scrie la rugămintea cuiva. Sunt un Ciugureanu. Voi scrie întotdeauna ce vreau să scriu. Voi spune întotdeuna ce vreau să spun. Desigur ținând cont de o anumită etică, făra a depăşi limitile bunului simț. Când e de criticat - critic, când e de lăudat - laud. Îmi expun părerea când vreau să-mi expun părerea. Sunt om liber. Anume din cauza asta niciodată nu voi intra în partid politic. Un partid politic este compus din mai mulți oameni, nu eşti numai tu acolo şi deseori trebuie să te supui majorității (dacă e democrație) sau liderului (dacă e dictatură). Eu am întotdeauna părerea mea. Vă place - îmi pare bine. Nu vă place - mă scuzați.
   Moldoveni care simțiți româneşte! Încetați vă rog frumos să loviți în PL! PL-ul este ultimul bastion al românității în Parlamentul Republicii Moldova compus 90 la sută din mancurți, ruşi şi alte etnii. Da, toți au cetățenie moldovenească acolo, dar majoritatea nu sunt moldoveni. 13 scaune are PL în Parlament, prin urmare procentul moldovenilor care simt româneşte este cam acelaşi. Nu uitați de asta vă rog! În loc să murdăriți - încercați să convertiți energia voastră negativă în educația unui mancurt. Cu fiecare mancurt deşteptat în plus - ceilalți vor avea un adept în minus. Nu vă spun să nu criticați. Criticați! Şi eu critic PL-ul când e cazul. Criticați, dar nu distrugeți! Puneți presiune, dar nu distrugeți! Când va avea PL-ul vreo 40 de scaune, când va fi şi procentul populației care simte româneşte egal cu această cifră - atunci putem cere mai mult de la acest partid! Ce poate face PL-ul cu 13 scaune printre 88 de scaune mancurte ?!? V-ați gândit vreodată ?!?
P.S. Domnul Ghimpu a fost numit astăzi "Iuda" lângă monumentul poetului Eminescu, dar Dodon a trecut bucuros "la ura"! Se temeau să-i zică vreun cuvânt... I-au pus doar Imnul României să asculte... Suntem laşi şi fricoşi... Lovim deseori în ai săi... Ne este caracteristic... Situația în care se află Domnul Ghimpu este foarte complicată. Tineretul necopt, chiar dacă este pro-român (apropo şi printre pro-români am văzut proşti cu duiumul) probabil nu-i va ierta Domnului Ghimpu manevrele cu Plahotniuc. Chiar dacă pare ridicol, dar Domnul Ghimpu este obligat să danseze cu Plahotniuc, pentru că altfel vor fi anticipate, ceea ce probabil ar însemna revenirea comuniştilor la putere, alături de socialişti şi partidul lui Renato Usatîi, un partid radical rus, atenție nu pro-rus, dar chiar rus! Iată atunci va fi vesel...
Vă doresc sănătate, minte şi simțire românească!

Cu prețuire, Vitalie Ciugureanu.

N.B.Vitalie Ciugureanu, strănepot al prim-ministrului întregitor al Basarabiei, dr. Daniel Ciugureanu.


Textul integral este preluat de pe pagina de facebook: https://www.facebook.com/vitalie.ciugureanu.3/posts/1511834539113095?fref=nf


miercuri, 13 ianuarie 2016

Președintele Băsescu declară: „... ...”?

Noi, basarabenii, am fost cumva deprinși cu declarațiile tari ale Președintelui Băsescu. Într-un articol din cotidianul Timpul din 21.01.2010, întitulat „Proiectul de suflet al lui Traian Băsescu”, 
Dl Președinte reușește să readucă speranța, probabil chiar și în inimile celor mai disperați români din Republica Moldova. Citat din Timpul: “Ne leagă o istorie comuna, avem aceeași limba și aceeași cultură. Românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului... După o perioadă în care bunăvoința noastră a fost pusă la încercare, exista, acum, premisele pentru reconstruirea unei relații bazate pe încredere, solidaritate și năzuințe comune, nucleu pe care nu vom pregeta să-l valorificăm în interes reciproc.”
Acel ”interes reciproc” din 2010, pe care noi, românii dintre Prut și Nistru, îl raportam mai degrabă la faptul că “ne leagă o istorie comună, avem aceeași limbă și aceeași cultură” și că „românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului”, pare a fi cam deplasat în declarațiile, la fel de tari, ale Președintelui Băsescu din ianuarie 2016. O postare din 05.01.2016 pe deschide.md ne prezintă următorul P.S. scris de fostul președinte pe Facebook: „P.S. – De ce ne interesează R.Moldova? Pentru că, dincolo de motivaţia istorică şi culturală, nu vrem la frontiera de Est un guvern susceptibil a fi controlat de Moscova”. Aici, Președintele Băsescu se constată a fi extrem de tranșant, când „motivaţia istorică şi culturală” este lăsată undeva „dincolo”, acordându-i prioritate securității statului român, iar „statul” Republica Moldova este privit ca pe o construcție de „zonă tampon”, uitând probabil despre faptul că „românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului”. Aș vrea să greșesc, dar se pare că politica externă a Președintelui Băsescu, dar și a predecesorilor săi, de la bun început, a văzut necesitatea într-un astfel de stat ca Republica Moldova doar în interes de securitate a statului român, indiferent dacă în RM locuiesc români sau nu.
        Îngrijorarea D-lui Băsescu despre eventuala instaurare la Chișinău a „unui guvern susceptibil a fi controlat de Moscova” pare a fi, cel puțin, bizară, deoarece toată lumea știe că la Chișinău toate guvernele au fost controlate de Moscova, indiferent dacă aceasta se făcea direct sau prin București. Important pentru Dl Băsescu este ca acest stat, Republica Moldova, să existe ca subiect al dreptului internațional și să fie aplicat, la necesitate, în acea calitate de „tampon” la eventualele riscuri de la Răsărit. Acesta este punctul de vedere al D-lui Băsescu, pe care, după cum declară „tare” Domnia sa, citat de unimedia.md într-o postare din 04.01.2016 – „ România a reuşit întotdeauna, cel puţin în mandatele mele, să transmită punctul de vedere către partidele pro-europene”.
Ce totuși îl îngrijorează pe fostul Președinte al României și, eventual, viitorul candidat la această funcție?
În aceeași postare pe unimedia.md mai întâlnim o declarație foarte tare a lui Traian Băsescu: „Dacă mâine în Parlament acest guvern(Guvernul Sturza, n.n.) va fi respins datorită unuia din partidele care se pretind a fi pro-europene, deci partidul lui Lupu, acest om (V. Plahotniuc, n.n.) ar trebui evacuat din Republica Moldova”. Chiar așa? Pentru că nu se votează pentru o persoană (fie ea și Sturza, fie ea și pe placul Dlui Băsescu) să fie, pur și simplu, fără respectarea procedurilor judiciare, „evacuată” din RM o altă persoană (fie ea și Plahotniuc, fie că nu place nu doar Dlui Băsescu, dar la foarte mulți, inclusiv și mie)? Se pare că o astfel de declarație este exagerat de tare, dacă nu ne mai trebuie nici democrație, nici justiție pentru a asigura statalitatea RM. O astfel de declarație pare să vină dintr-o stare de agonie. Dl Băsescu, cu tot anturajul său, cunoaște bine că RM, cu Plahotniuc sau fără de el, poate fi salvată doar prin implementarea imediată a Acordului de asociere cu UE, ceea ce va asigura premisele necesare pentru UNIREA Republicii Moldova cu România. Aici se pot da peste cap toate planurile de securitate, dar și de revenire la Cotroceni a Dlui Băsescu.
Această stare de agonie a Dlui Băsescu pare a fi pe atât de gravă, pe cât de penibilă se constată a fi asmuțirea pretinșilor experți de la București, gen Iulian Fota, fost consilier prezidențial, asupra Dlui Mihai Ghimpu, președintele Partidului Liberal, partid care, după lovitura aplicată de către I.Roșca Mișcării de Eliberare Națională, a reușit să consolideze și să întărească electoratul UNIONIST-PRO-ROMÂN.

        Ce totuși îl îngrijorează pe fostul Președinte al României Traian Băsescu?
Sursa: Arcadie Calaraș, pedagog.