Activitatea industriei Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 2015

Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-septembrie 2015 indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-septembrie 2014 a constituit 104,0%. În luna septembrie 2015 faţă de septembrie 2014 acest indice a marcat 96,7%.

Industria extractivă în ianuarie-septembrie 2015 comparativ cu ianuarie-septembrie 2014 a înregistrat o descreştere a volumului producţiei cu 8,8%.

Industria prelucrătoare în ianuarie-septembrie 2015 comparativ cu aceeaşi   perioada a anului 2014 a înregistrat o creştere a volumului producţiei cu 5,4%, ceea ce a determinat majorarea indicelui general de producţie pe ţară cu 4,2%.

În ianuarie-septembrie 2015 faţă de ianuarie-septembrie 2014 industria alimentară în ansamblu a înregistrat o creştere a volumului de producţie cu 0,9% (ceea ce a generat creşterea indicelui general pe total industrie cu 0,2%). Volumul producţiei a crescut în special la activităţile: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 23,5% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,7%); fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 21,1% (motivînd creşterea indicelui general cu 0,3%); producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate – cu 16,5% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,2%); fabricarea pîinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie – cu 6,5% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,3%); fabricarea vinurilor din struguri – cu 4,2% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,1%); fabricarea produselor lactate – cu 2,0% (motivînd creşterea pe total industrie cu 0,1%).

În acelaşi timp s-au înregistrat reduceri ale volumului de producţie la următoarele activităţi ale industriei alimentare: distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice – cu 31,8% (motivînd descreşterea pe total industrie cu 0,5%); prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor – cu 26,4% (motivînd descreşterea pe total industrie cu 0,1%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 8,2% (motivînd descreşterea pe total industrie cu 0,5%).

În ianuarie-septembrie 2015 faţă de ianuarie-septembrie 2014 s-au înregistrat creşteri şi la alte activităţi ale industriei prelucrătoare, cum ar fi: fabricarea echipamentelor electrice – cu 43,0%; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice – cu 25,3%; fabricarea de produse farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice – cu 20,7%; fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 12,4%; fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice – cu 8,6%; fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. – cu 6,8%; fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice – cu 6,4%; tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor – cu 4,8%; fabricarea de mobilă – cu 2,9% etc.

Totodată, în perioada de referinţă au avut loc reduceri ale volumului de producţie faţă de ianuarie-septembrie 2014 la activităţile: fabricarea produselor de tutun – cu 56,1% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,4%); industria metalurgică – cu 19,7% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,2%); fabricarea hîrtiei şi a produselor din hîrtie – cu 6,0% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,1%).

În ianuarie-septembrie 2015 faţă de ianuarie-septembrie 2014 sectorul energetic a înregistrat creşterea volumului producţiei cu 5,2% (motivînd creşterea indicelui general de producţie cu 0,7%). Creșterea nivelului producției în sectorul energetic a fost cauzată în mare parte de creşterea producţiei în activitățile: furnizarea de abur şi aer condiţionat cu 7,3% și producţia, transportul şi distribuţia energiei electrice – cu 4,6%.

Sursa:statistica.md

DIFERENŢA ÎNTRE REFUGIAT ŞI MIGRANT

La nivelul Uniunii Europene se vorbeşte tot mai mult despre o criză a migranţilor, deşi problema internaţională este cea de protecţie a refugiaţilor. 

    Există diferenţe simţitoare între migrant şi refugiat sau între persoana care primeşte statutul de imigrant şi cea care primeşte statutul de refugiat. Orice refugiat este un migrant dar nu orice migrant este şi refugiat.

Refugiatul este acea persoană care imigrează din propria ţară spre o nouă patrie din motivele pericolului unei morţi iminente, generat de război, acţiuni militare ori insurecţii teroriste, cum este acum cazul Siriei, care este asaltată militar de către combatanţii ISIS (Statul Islamic din Irak și Siria), o grupare teroristă ce omoară fără nici cea mai mică urmă de respectarea a drepturilor omului adulţi şi copii, fie pentru că nu respectă mişcarea ISIS, fie pentru că, în general, sunt creștini.

Imigranţii sau migranţii sunt sunt acele persoane care îşi părăsesc ţara datorită condiţiilor vitrege de trai şi a sărăciei, încercând să îşi refacă viaţa într-o altă ţară, mai bogată.

De altfel, pentru refugiaţi există tratate internaţionale care statuează atât protecţia acestora cât şi obligaţia ţărilor de a le acorda azil. Pentru ei, în România  există chiar un Înalt Comisariat ONU pentru protecţia refugiaţilor.

Transportul de mărfuri şi pasageri în Republica Moldova, în ianuarie-septembrie 2015

Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna septembrie 2015 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 1068,3 mii tone de mărfuri, cu 1,7% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 40,5% mai puţin în raport cu luna septembrie 2014. Parcursul mărfurilor în luna septembrie 2015 a totalizat 327,6 mil. tone-km, ce e cu 1,8 % mai mult faţă de luna august 2015 şi cu 23,1% mai puţin comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2014.

În ianuarie–septembrie 2015 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 8578,6 mii tone de mărfuri, volum inferior celui înregistrat în perioada similară din anul 2014 cu 15,2%. Parcursul mărfurilor a totalizat 2735,1  mil. tone-km, cu 10,0% mai puţin comparativ cu ianuarie-septembrie 2014.

În ianuarie-setembrie 2015 întreprinderile de transport auto au transportat 5244,7 mii tone de mărfuri, cu 16,1% mai puţin faţă de perioada corespunzătoare din anul 2014. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul auto revin întreprinderilor din municipiile Chişinău (53,9%) şi Bălţi (8,5%), raioanele: Sîngerei (5,7 %), Nisporeni (4,6%), Anenii-Noi (3,6%), Străşeni (3,1%), Floreşti (3,0%), Orhei (2,5%), Edineţ (2,3%), Ialoveni (2,1%), Rezina (1,9%), Rîşcani şi Taraclia (cîte 1,7%), Soroca (1,3%).

Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-septembrie 2015 au fost transportate 3218,1 mii tone de mărfuri, volum mai inferior decît cel realizat în perioada similară din anul 2014 cu 12,6%. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: cereale şi produse de panificaţie – 38,4% (în ianuarie-septembrie 2014 – 44,4%), metale feroase şi fier vechi – 10,8% (în ianuarie-septembrie 2014 – 13,7%), materiale de construcţie şi ciment – 9,1% (în ianuarie-septembrie 2014 – 9,5%).

                                             

Numărul de pasageri transportaţi şi parcursul pasagerilor în ianuarie-septembrie  2015,

 pe moduri de transport public

	Pasageri transportaţi		Parcursul pasagerilor
	mii pasageri	în % faţă de ianuarie – septembrie 2014	mil.  pasageri-km	în % faţă de ianuarie – septembrie 2014
Transport public:
feroviar*	2316,7	89,7	129,9	72,2
autobuze şi microbuze	73462,3	89,2	2098,8	103,1
fluvial	105,0	97,0	0,2	97,0
aerian	872,5	133,1	1246,4	140,0

 * Datele sunt prezentate pe ianuarie-august 2015

În ianuarie-septembrie 2015 cu autobuze şi microbuze au fost transportaţi 73,5 mil. pasageri, cu 10,8% mai puţin comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2014. Ponderi semnificative în numărul total de pasageri transportaţi cu autobuze şi microbuze deţin agenţii transportatori din municipiile Chişinău (57,7%) şi Bălţi (5,5%), raioanele: Cahul (5,1%), Orhei (4,9%), Ungheni (3,1%), Străşeni (2,3%), Ialoveni (2,1%), UTA Găgăuzia (2,0%), Anenii-Noi (1,8%), Edineţ (1,7%), Soroca (1,5%) şi Căuşeni (1,4%).

Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-august 2015 au fost transportaţi 2,3 mil. pasageri, cu 10,3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă din anul 2014.

Sursa:statistica.md 

Sănătate cu Stil, cu Ion PURICE Nistor

Amintiri despre 7 aprilie 2009...!

D E C L A R A Ţ I E AIE 3

D E C L A R A Ţ I E

de reconfirmare a angajamentelor asumate de Alianţa pentru Integrare Europeană 3 în faţa cetăţenilor Republicii Moldova

Astăzi, după aproximativ două luni de la constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană 3 şi învestirea noului Guvern pro-european al Republicii Moldova - în acord cu dorinţa exprimată de cetăţenii ţării în alegerile generale din noiembrie 2014 şi reconfirmată prin votul acordat pentru candidaţii partidelor PLDM, PDM şi PL în alegerile locale din iunie 2015, constatăm următoarele:

1. Republica Moldova are nevoie, poate mai mult ca oricând, de stabilitate politică, de solidaritate socială şi de înţelegere populară - pentru ca problemele reale, cele de ordin economic şi social, care afectează nivelul de trai şi condiţiile de viaţă ale fiecărei familii din ţară, să poată fi abordate cu prioritate de către factorii decizionali ai statului.

2. Cetăţenii Republicii Moldova au nevoie să fie protejaţi de efectele pe care le pot avea încercările unor grupuri cu interese personale ascunse, care doresc să creeze scandal şi dispută continuă în societate - pentru ca libertăţile şi drepturile democratice ale cetăţenilor să poată fi respectate, şi nu încălcate, într-un stat de drept.

3. Republica Moldova are nevoie ca partidele politice, mandatate să guverneze şi să asigure dezvoltarea pro-europeană a ţării, să dea dovadă de responsabilitate faţă de îndeplinirea intereselor naţionale şi de onestitate faţă de populaţie.

Iată de ce, astăzi, după aproximativ două luni de la constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană 3, partidele componente ale acestei coaliţii politice, resping categoric orice tentative de destrămare a majorităţii parlamentare, condamnăm traseismul politic, scenariile şi solicitările cu caracter radical şi distructiv, promovate recent în spaţiul public de către forţe politice netransparente, care ar risca intrarea Republicii Moldova într-o spirală periculoasă a tensiunilor de stradă şi într-o criză politică şi instituţională.

Totodată, afirmăm cu toată responsabilitatea că alegerile anticipate atât de intens solicitate de unele forţe, fie ele asumat politice sau ascuns politizate, la moment - nu pot fi declanşate, în primul rând din punct de vedere legal, în al doilea rând - ar reprezenta un dezastru pentru viitorul european al ţării, dacă ele vor fi declanşate la doar câteva luni de la un scrutin naţional care a confirmat susţinerea populară a forţelor pro-europene la nivelul satelor şi oraşelor din ţară şi de la constituirea noului Guvern AIE 3.

Formaţiunile politice componente ale AIE 3, declară că nu cedează presiunilor unor grupuri de interese care încearcă compromiterea curentului pro-european din politică, pe care îl reprezentăm prin votul cetăţenilor Republicii Moldova.

Cele trei partide ale Alianţei îşi confirmă sprijinul politic categoric faţă de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Guvernul Republicii Moldova şi a programului său de activitate. Se pronunță împotriva solicitării de demisie a preşedintelui şi guvernului, înţelegând că o astfel de demisie ar arunca ţara în alegeri anticipate, într-un haos politic, economic şi social. Mai ales că nu există niciun motiv legal sau constituţional pentru care preşedintele ar urma să părăsească funcţia înainte de expirarea mandatului.

În schimbul revendicărilor şi răfuielilor politice, noi alegem să ţinem cont de solicitările populare exprimate în cadrul ultimelor două scrutine cu votul majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova.

Alianţa pentru Integrare Europeană 3 a înţeles şi înţelege nemulţumirile exprimate de populaţia Republicii Moldova, cu privire la problemele economice, sociale, privind corupţia şi nivelul de trai. Pentru ameliorarea şi rezolvarea acestor probleme, precum şi pentru întărirea instituţiilor statului şi pentru apărarea democraţiei, Alianţa pentru Integrare Europeană 3 îşi reafirmă responsabilitatea sa necondiţionată faţă de toate reformele asumate (sistemul financiar-bancar, anticorupţie, justiţie) şi susţinute de partenerii de dezvoltare: UE şi SUA.

Credem că lucrurile mai puţin bune pot şi trebuie schimbate şi rezolvate, cu răbdare din partea tuturor şi efort din partea guvernării, în cadru legal şi constituţional, prin instrumentele statului democratic. Faţă de problemele cu care se confruntă zi de zi şi faţă de situaţia din sistemul bancar, cetăţenii Republicii Moldova merită să primească răspunsuri din partea conducerii alese a ţării. Iar pentru actele de corupţie înfăptuite şi dovedite, vinovaţii trebuie aduşi în faţa justiţiei independente şi în faţa cetăţenilor.

În concluzie, Alianţa pentru Integrare Europeană 3 îşi reconfirmă priorităţile sale, de promovare în continuare a direcţiei de dezvoltare pro-europeană şi de creştere a nivelului de trai în interesul tuturor cetăţenilor.

Totodată, Alianţa pentru Integrare Europeană 3 îşi asumă îndeplinirea, în condiţii de maximă transparenţă şi onestitate, a revendicărilor populare cu privire la lupta împotriva corupţiei, depolitizarea instituţiilor, în acord cu obiectivele din acordul politic care a stat la baza constituirii acestei coaliţii pro-europene, în urmă cu doar două luni.

Mai mult decât atât, Alianţa pentru Integrare Europeană 3 se angajează, în faţa tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, să realizeze, cu eficienţă şi profesionalism, măsurile necesare pentru consolidarea economică a statului şi pentru creşterea siguranţei financiare a fiecărei familii, a fiecărui cetăţean.

1 octombrie 2015

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Partidul Democrat din Moldova

Partidul Liberal din Moldova

SURSA:http://pl.md/ 

#FIISCHIMBAREA

Guvernul a aprobat listele elevilor şi studenţilor care vor primi burse de merit în anul de studii 2015 – 2016

    

    Cabinetul de miniştri a aprobat, în cadrul şedinţei de astăzi,  hotărârea cu privire la aprobarea listelor studenţilor din instituţiile de învăţământ superior şi elevilor din instituţiile de învăţământ profesional tehnic postsecundar, cărora li se acordă burse de merit în anul de studii 2015 – 2016, precum şi  proiectul de decret al Preşedintelui Republicii Moldova privind acordarea Bursei Preşedintelui Republicii Moldova.

    În perioada respectivă vor fi acordate 12 burse ale Republicii pentru studenţii ciclului I şi II, studii integrate, învăţămînt medical şi farmaceutic din instituţiile de învăţămînt superior, în sumă de 1320 lei. Totodată, vor fi acordate 15 burse din partea Preşedintelui Republicii Moldova, dintre care 10 pentru studenţii ciclului I şi II, studii integrate, învăţămînt medical şi farmaceutic din instituţiile de învăţămînt superior, a câte 1200 lei, şi 5 - pentru elevii din instituţiile de învăţământ profesional tehnic postsecundar  a câte 930 lei.

   În anul de studii 2015 – 2016, de Bursa Guvernului, în valoare de 1100 lei, vor beneficia  30 de studenţi. Alte 20 de burse "Gaudeamus", în mărime de 800 de lei fiecare, vor fi acordate elevilor din instituţiile de învăţămînt profesional tehnic postsecundar.

   Listele candidaţilor la bursele de merit, nominalizaţi în hotărârile respective, au fost aprobate în cadrul senatelor instituţiilor de învăţământ superior şi consiliilor profesorale ale instituţiilor de învăţământ profesional tehnic postsecundar.

   Astfel, pentru acordarea burselor de merit în anul de studii 2015-2016, la Ministerul Educaţiei au fost examinate dosarele a 81 de candidaţi din 16 instituţii de învăţământ superior publice.

   Achitarea burselor de merit se va efectua de către fiecare instituţie de învăţământ în limitele alocaţiilor bugetare aprobate în acest scop.

Sursa:http://www.gov.md/ro/

P.S. Mulțumim și Ministerului Educației în frunte cu dna Corina Fusu